Misiune imposibilă. România trebuie să instaleze 30.000 de stații de încărcare a mașinilor electrice în puțin peste 2 ani
0România trebuie să instaleze 30.000 de stații de încărcare a mașinilor electrice în puțin peste 2 ani, în condițiile în care la finalul anului trecut abia existau 1.350 de unități.
Conform unui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, până în anul 2026 România trebuie să instaleze 30.000 de staţii de încărcare pentru maşinile electrice, iar baza de la care a plecat PNRR a fost de 2.000 de astfel de staţii, a declarat, vineri, Robert Dobre, director în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
„În momentul în care a apărut PNRR-ul, ne-am bucurat foarte tare pentru că vorbeam, cel puţin pe transport, de 7,62 miliarde de euro, o sumă consistentă dedicată acestui sector, dar la care în spate veneau, şi prima dată n-au fost aşa mediatizate, veneau şi aceste reforme, ţinte şi jaloane. Noi avem în PNRR un jalon care se numeşte 64, acela de a ajunge la 30.000 de staţii electrice până în 2026. Base line-ul de la care a plecat PNRR este de 2.000 de staţi şi întrebarea vine: putem până în 2026 să atingem această ţintă? Şi este ţintă, de ea depinde finanţarea. Cererile de plată pentru PNRR depind de îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor. Şi la Ministerul Transporturilor nevoia pe care noi trebuie să o îndeplinim este undeva de 2.800 de staţii electrice", a spus Robert Dobre, la evenimentul "Vinerea Verde la Salonul Auto Bucureşti & Accesorii 2023", organizat de Premium Expo, în parteneriat cu Asociaţia SMARTiCITY.
Doar între Ploiești și Pașcani trebuie instalate 150 de stații
El a subliniat că numai pe Autostrada A7 trebuie instalate 150 de puncte de încărcare şi că, pe lângă faptul că trebuie să instaleze 2.800 de staţii, MTI gestionează şi asigurarea finanţării.
"Numai pe autostrada A7, între Ploieşti şi Paşcani, vorbim de peste 150 de puncte de încărcare, vreo 50 şi ceva de staţii electrice pe ambele sensuri. Deci, venim cu o obligativitate. Pentru că în permanenţă a fost: oul sau găina? Nu facem staţii pentru că nu avem maşini electrice, nu avem maşini electrice pentru că nu avem staţii de încărcare. Cred că trebuie să schimbăm paradigma, să ajungem în zona 'oul şi găina', adică să mergem în paralel cu dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică, dar şi cu tot ce înseamnă şi tot ce face AFM (Administraţia Fondului de Mediu - n. r.) de încurajare a achiziţionării vehiculelor electrice. Pe partea de infrastructură, acum noi suntem gestionari de o bucată. Spuneam că, din cele 30.000, conform strategiei CNAIR, ar trebui să ajungem să construim undeva la 2.800 de staţii electrice. Însă, suntem gestionari şi pentru asigurarea finanţării, pentru că nimeni nu va investi într-o staţie electrică dacă nu va fi şi rentabilă la un moment dat", a precizat directorul MTI.
Ministerul Transporturilor caută scheme de finanțare
Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor caută şi a identificat scheme de finanţare pentru operatori privaţi, "chiar dacă vorbim la un moment dat şi de o schemă de ajutor de stat".
"S-a făcut, am făcut deja, am finanţat construcţia şi amplasarea de staţii electrice pe drumuri naţionale şi pe autostrăzi prin aşa-numitul mecanism Connecting Europe Facility, care continuă şi care merge în zona de green şi digital foarte mult ca şi finanţare, dar ne uităm cu foarte mare interes şi către Fondul de modernizare. Fondul de modernizare care, în fapt, va trebui să asigure cam două elemente. Pe de o parte, această finanţare pentru operator, pentru amplasarea staţiilor electrice, dar pe de altă parte, şi e un lucru de care am vorbit mai puţin, întărirea reţelei electrice. Pentru că trebuie să ne gândim la un moment dat, când facem staţii de încărcare rapidă sau cu tensiuni foarte ridicate, trebuie să vorbim de o reţea care să permită amplasarea acestor staţii cel puţin în afara oraşelor. Da, gândiţi-vă că suntem la staţia Spaţii de servicii de la Perişoru de la Drajna şi va trebui să ne conectăm la o reţea electrică. O reţea electrică care ar trebui să fie în vecinătate, pentru că orice sută de metri de cablu pentru conexiune costă foarte, foarte scump. Deci, suntem în zona aceasta de identificare a surselor, suntem nevoiţi să ne aliniem la politica europeană dacă vrem să beneficiem de investiţii", a explicat Dobre, care este responsabilul cu implementarea PNRR la MTI.
El a adăugat că această "intervenţie" nu poate fi făcută doar de Ministerul Transporturilor, ci şi de Ministerul Energiei, Ministerul Mediului şi toate UAT-urile.
"Este momentul în care trebuie să lucrăm interinstituţional pentru a ajunge la nişte rezultate concrete. (...) Ne-am aşezat la masă. Sunt întâlniri tehnice pe care noi le avem frecvent. Spuneam că neîndeplinirea înseamnă pierderea unor resurse financiare importante şi atunci fiecare dintre noi, în discuţiile noastre, trebuie să împingem acest lucru", a punctat Robert Dobre.
Câte stații sunt puse în funcțiune
La sfârșitul anului 2022, în România existau 1.350 de locuri unde poți să încarci o mașină electrică, cu 34% mai multe decât în 2021, potrivit unui raport publicat în primăvară de firma de consultanță Roland Berger. Un loc de încărcare poate avea una sau mai multe stații de încărcare, iar fiecare stație poate avea unul sau mai multe puncte de încărcare.
În mai bine de jumătate dintre aceste locuri (58%), vitezele de încărcare oferite sunt de cel mult 22 kW, corespunzătoare încărcării la curent alternativ (AC). 40% dintre locurile de încărcare au cel puțin un punct de încărcare rapidă, corespunzătoare încărcării la curent continuu (DC), cu viteze cuprinse între 50 kW și 150 kW, iar în 2% dintre locuri există cel puțin un punct de încărcare cu viteze de peste 150 kW.
În plus, în 76% dintre amplasamentele unde există stații de încărcare este disponibilă o singură stație de încărcare, astfel că în mai puțin de un sfert dintre aceste locuri vei găsi cel puțin două stații. O problemă prin care infrastructura din România este în dezavantaj clar față de Europa, acolo unde găsim astăzi huburi de încărcare mari, cu zone în care se află între 4 și 20 de stații de încărcare ultrarapide (350 de kW fiecare) în același loc.
În prezent, cele mai puternice stații de încărcare din România oferă o viteză de încărcare de 300 kW.
Din punct de vedere al răspândirii geografice, în România există în prezent doar 9 județe cu peste 40 de locuri de încărcare: Cluj, Timiș, Bihor, Sibiu, Suceava, Iași, Brașov, Prahova și Constanța, dintre care primele patru au raportat și cele mai mari rate de creștere comparativ cu 2021. În plus, Cluj este și județul cu cea mai mare proporție de locuri unde există cel puțin o stație de încărcare rapidă: 60%. Cu alte cuvinte, rețeaua de stații de încărcare s-a dezvoltat cu precădere în Transilvania și în județele cele mai populare din punct de vedere turistic, adică Prahova și Constanța. În schimb, în numeroase județe din sud-estul României, cum ar fi Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița sau Brăila există mai puțin de 10 locuri de încărcare. Explicația este, de altfel, una extrem de simplă: stațiile de încărcare au fost amplasate in special acolo unde se vând cele mai multe mașini electrice și unde puterea de cumpărare a locuitorilor este mai mare.
În București există în prezent aproximativ 300 de locuri cu stații de încărcare, dintre care cele mai multe se află în Sectorul 1, iar cele mai puține în sectorul 5.
Se încarcă comentariile...
