Cum a fost reaprins scandalul Bîstroe. Autoritățile de la București, variante diferite privind lucrările efectuate de Ucraina
0Un plan depus la începutul lunii de Ucraina la Bruxelles pentru dragarea canalului Bîstroe, precum şi lucrări despre care partea ucraineană spune că sunt de mentenanţă au stârnit tensiuni la Bucureşti, unii reprezentanţi ai Guvernului susţinând că se adânceşte coridorul fără acordul României.
Potrivit europarlamentarului PSD Victor Negrescu, autorităţile ucrainene au depus, la începutul lunii februarie, un plan pentru dragarea canalului navigabil Bîstroe, în vederea includerii braţelor Chilia şi Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
„Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale“, a precizat eurodeputatul social-democrat. În acest context, euroalesul a cerut poziţia Comisiei Europene pe această temă.
La sfârşitul anului 2022 - începutul lui 2023, potrivit informaţiilor „Adevărul“, Poliţia de Frontieră a sesizat prezenţa unei nave ucrainene în canalul Bîstroe care realiza lucrări, fără a putea evalua dacă este vorba despre adâncirea canalului.
Contre la București: Ministerul Transporturilor contrazice Ucraina și MAE român
Săptămâna trecută, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a adus în atenţie lucrările ucrainenilor, cerând implicarea Externelor şi a Mediului. MAE a solicitat lămuriri de la partea ucraineană, iar apoi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a menţionat că este vorba despre lucrări de mentenanţă despre care autorităţile române (Administrația Fluvială a Dunării de Jos) au fost informate din august 2022.
„În condițiile războiului brutal în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean şi îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiile bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, a mai transmis instituţia.
În replică, unul dintre comunicatorii Ministerului Transporturilor, Alin Şerbănescu, a precizat, duminică, că Ucraina a informat doar cu privire la dragaje de întreținere, însă lucrările efectuate sunt de adâncire a şenalului, „ceea ce nu mai înseamnă o simplă întreținere, ci modificarea substanțială a adâncimilor”.
Surse avizate au precizat, pentru „Adevărul“, că partea ucraineană a informat Ministerul Mediului şi pe cel al Afaceriloir Externe cu privire la intenția lor de a efectua curățări regulate ale canalului. „Doar că Delta Dunării este arie protejată, iar autoritățile române nu au fost de acord și nu și-au dat avizul”, au explicat sursele „Adevărul“, care au menţionat că, cel mai probabil, este o strategie pentru a convinge România să fie de acord cu adâncirea canalului.
Precizările Ministerului de Externe
În același timp, răspunzând unei solicitări „Adevărul”, MAE a făcut mai multe precizări privind scandalul canalului Bîstroe, arătând că, din informațiile primite, nu reiese că Ucraina ar fi făcut lucrări de adâncire a canalului. De asemenea, MAE a dat asigurări că va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul adâncirii căii navigabile.
De asemenea, conducerea MAE a mai subliniat că, în cazul solicitării includerii canalului în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), conducerea ministerului român „a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării„,
Potrivit precizărilor făcute de conducerea MAE, „este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului”, în cazul solicitării Ucrainei.
„Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului «canal de navigație Bâstroe»”, a mai transmis MAE.
Reacţii dure ale europarlamentarilor români
Contactaţi de „Adevărul“, europarlamentarii liberali Marian Jean Marinescu şi Daniel Buda au precizat că nu cunosc noua solicitare a Ucrainei transmisă la Bruxelles.
Marian Jean Marinescu, vicepreședinte în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, face apel la dialog cu Ucraina.
„Trebuie lămurită această informație, chestia cu propaganda cred că este o mică exagerare din partea Ucrainei. (...) Singura soluție ar fi o înțelegere între cele două state, să meargă acolo o comisie tehnică să vadă ce se întâmplă și să ne lămurim și ne calmăm, sau mergem pe calea pe care v-am spus-o, dacă chiar sunt lucrări de adâncire, dar trebuie să existe această cale de verificare a informațiilor. Primul lucru care ar trebui verificat este ce se întâmplă pe locul respectiv și asta nu se poate face decât pe o înțelegere cu Ucraina. Lucrurile astea cred că ar putea fi lămurite destul de repede dacă, bineînțeles, și partea cealaltă acceptă”, a declarat europarlamentarul.
De cealaltă parte, Daniel Buda a reiterat avertismentul specialiştilor conform cărora o adâncire a canalului poate pune în pericol Delta Dunării prin distrgerea ecosistemului.
„Dincolo de discuțiile care se poartă, nu cred că putem să acceptăm adâncirea peste o anumită limită a acestui canal, chiar dacă discutăm de chestiunea punctuală privind transportul cerealelor. Ministerul de Externe trebuie să fie foarte clar și pragmatic. (…) Nu sunt cuvinte în vocabular pentru a exprima sprijinul pe care îl dăm Ucrainei, dar aici discutăm de o altă logică, aici este o chestiune care ţine până la urmă de un efect ireversibil. Nu cred că se poate discuta de o retorică în logică rusească ș.a.m.d. Cred că suntem suficient de maturi politic, al ancorării în ceea ce înseamnă realitățile din jurul nostru”, a afirmat alesul.
Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării. Organizaţiile internaţionale au susţinut demersul României. Guvernul de la Bucureşti a fost de acord, la începutul invaziei ruse în Ucraina, cu transportul cerealelor prin acest canal cu nave de mică adâncime.
Se încarcă comentariile...
