Scandalul Bîstroe revine: Ucraina a reînceput lucrările la canalul din Delta Dunării, România reacționează

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Posibilitatea ca Ucraina să facă lucrări neanunţate de adâncire la canalul Bîstroe, a cărui construire a stârnit nemulţumiri în România, dar şi la nivel internaţional, din cauza ameninţărilor aduse mediului, a readus în atenţie opoziţia Bucureştiului la lărgirea coridorului.

Canalul Bîstroe reprezintă de mai mulți ani un motiv de dispută FOTO Google Arts and Culture
Canalul Bîstroe reprezintă de mai mulți ani un motiv de dispută FOTO Google Arts and Culture

Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început încă din anul 2004. Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost însă oferite părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.

România a cerut Ucrainei să oprească proiectul, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, astfel de lucrări încâlcând o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Pe 10 februarie 2023, Ministerul Transporturilor a găzduit o întâlnire cu reprezentanţi de la Mediu şi Externe, în contextul în care Garda de Coastă a sesizat lucrări de dragare în apele ucrainene, în zona canalului Bîstroe. Ulterior, situaţia a fost sesizată public şi de Sorin Grindeanu, care a menționat că România va continua să ajute Ucraina, însă a subliniat că „este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale”.

„Cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bîstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date“, a declarat Sorin Grindeanu.

MAE nu este de acord cu adâncirea canalului

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că nu a fost informat de nicio autoritate română competentă cu privire la aceste activităţi şi a cerut date de la Administraţia Deltei Dunării (despre activităţile părţii ucrainene şi evaluarea impactului) şi de la Poliţia de Frontieră informaţii „rezultate în urma monitărizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul canalului de navigație Bîstroe, precum și evaluarea caracterului acestora”.

MAE susţine că, în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va face demersurile diplomatice necesare.

Instituţia a transmis, miercuri, Comisiei Europene un punct de vedere prin care reiterează dezacordul faţă de propunerea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bîstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Un punct de vedere similar a fost transmis şi anul trecut, MAE invocând că „este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului”.

Lucrările, observate de Poliţia de Frontieră

Poliţia de Frontieră a observat, la finalul anului trecut - începutul anului 2023, o navă care efectua activităţi de dragare în apele Ucrainei, în zona canalului Bîstroe, fără a putea preciza dacă acestea erau de lărgire a canalului, susţin surse avizate pentru „Adevărul“. Sursele citate menţionează că nava nu a efectuat activităţi în apele teritoriale ale României. Ulterior, a fost informată Administraţia Deltei Dunării.

La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Deltei Dunării susţin că de-a lungul anilor au existat lucrări de întreţinere în acest culoar, menţionând că şi cele actuale se desfăşoară pe suprafeţe limitate şi în zone punctuale. Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a declarat, pentru „Adevărul“, că administraţia este informată constant despre lucrări de întreţinere de partea ucraineană, însă arată că nu pot evalua tipul activităţilor.

„E greu ca noi, reprezentanții administrației, să facem diferența între lucrări de mentenanță și alte lucrări, de cu totul altă natură, dacă s-a întâmplat lucrul acesta, cu siguranță partenerii ucraineni ar fi trebuit să semnaleze în mod oficial. Nu știm dacă este vorba despre mentenanța canalului existent și care are capacitatea de transport de până la 25 de mii de tone sau dacă există alte demersuri în sensul de a adânci canalul mai mult decât atât”, a subliniat guvernatorul.

Guvernatorul Deltei Dunării a declarat că a încercat să-l contacteze pe directorul părții de rezervație a Ucrainei pentru a discuta despre acest subiect. „Nu am putut să stabilesc un contact”, spune Gabriel Marinov.

În privința impactului asupra Deltei Dunării, guvernatorul a explicat că pot exista consecinţe serioase. „Ecosistemul este unul extrem de sensibil și stă într-un echilibru ce depinde de foarte mulți parametri funcționali ai acestuia, iar de acest lucru depinde întreaga biodiversitate din Delta Dunării”, spune oficialul.

Ministerul Mediului va împiedica lucrările care pot afecta biodiversitatea

Ministrul Mediului susține că legislația din România și Ucraina nu permit desfășurarea de lucrări care să pună în pericol biodiversitatea și eco-sistemele din Delta Dunării. 

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia naţională ucraineană şi cea din România, respectiv convenţii internaţionale, convenţia Espoo, în mod special. Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi eco-sistemele din Delta Dunării”, a arătat Tanczos Barna joi, într-o declaraţie de presă, potrivit News.ro.

Tanczos Barna a adăugat că „ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile” şi că ”pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de comunicare cu partea ucraineană”.

„Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”, a conchis ministrul Mediului, potrivit sursei citate.

Ce spun analiștii

Contactat de „Adevărul“, analistul George Jiglău a menţionat că nu crede că relaţiile dintre cele două state pot fi afectate de subiect, însă a subliniat că, dat fiind războiul din Ucraina, mingea este mai degrabă la partea românească, care trebuie „să găsească modalități în care să-și apere propriile interese, dar în același timp și să nu abdice de la nevoia de a sprijini fără echivoc Ucraina”, în contextul invaziei ruse.

Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că ar trebui ca Bucureştiul să comunice cu Kievul pe această temă.

„Geopolitica poate să bată ecologia, dar Ucraina nu îşi permite să facă lucrări neavând acordul european necesar. Cred că e mai bine să verificăm”, a declarat Cioroianu.

Construirea canalului Bâstroe, un motiv vechi de dispută

Bîstroe este un canal navigabil de adâncime aşezat de-a lungul gurilor (canalelor) Bîstri, Stambulul Vechi şi Chilia din Delta Dunării. Canalul este situat pe teritoriul regiunii Odessa şi trece prin teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Construirea acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004, însă România şi UE s-au opus.

După invazia rusă în Ucraina, România şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina prin această zonă.  

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite