Corespondenţă de la Bruxelles. Cum a ieşit România din criza refugiaţilor
0Liderii europeni şi-au asumat miercuri noapte, la Bruxelles, cotele de imigranţi stabilite cu o zi înainte la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). România s-a opus cotelor obligatorii, dar, în final, le-a acceptat tacit. Însă afluxul continuu de refugiaţi din Orientul Mijlociu poate modifica oricând concluziile Europei.
Şefii de stat şi de guvern din UE s-au aşezat miercuri seară la o masă rotundă pentru a da binecuvântarea politică pe cotele de imigranţi. Întâlnirea liderilor europeni, care a început la ora 18.00 şi s-a prelungit mult după miezul nopţii, nu a adus nimic nou în chestiunea imigranţilor şi nici nu putea să aducă. “Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze decizia Consiliului JAI de marţi. JAI a hotărât prin vot un anumit mecanism de relocare a refugiaţilor“, a spus preşedintele Klaus Iohannis la finalul discuţiilor. Practic, întâlnirea liderilor europeni a însemnat asumarea la cel mai înalt nivel politic a votului dat la Consiliul JAI, cu o seară înainte, o decizie controversată, adoptată prin votul unei majorităţi, şi nu prin consens, soluţia cel mai des întâlnită în UE.
A fost şi un exerciţiu de imagine, pentru a arăta că Europa este în continuare solidară, deşi unele state membre, cum ar Cehia şi Slovacia, se pregătesc să conteste cotele obligatorii de imigranţi la Curtea Europeană de Justiţie. Din acest grup care n-au acceptat soluţia europeană la criza imigranţilor mai fac parte Ungaria şi România.
Iohannis schimbă uşor placa
Însă strategia noastră la Consiliul European a fost total diferită de cea a restului statelor ostile: preşedintele Iohannis n-a mai contestat cotele, le-a acceptat tacit şi, în acelaşi timp, a făcut un pas în faţă. A cerut ca problema imigranţilor să fie soluţionată la sursă. Pe scurt, a cerut rezolvarea conflictului din Siria.
“Dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen. Să încercăm să intervenim în Siria pentru a termina conflictul de acolo. UE, singură, nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru”, a spus şeful statului, într-un discurs mult mai defensiv decât precedentele pe tema imigranţilor. De asemenea, liderii europeni au decis să deschidă câteva centre în statele “invadate” de imigranţi unde refugiaţii din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii să fie înregistraţi, verificaţi, apoi “să fie trimişi ori înapoi, ori mai departe într-o ţară ţintă”, după cum s-a exprimat Klaus Iohannis.
Practic, şefii de stat şi de guvern din UE au decis să respecte mult mai strcit actuala legislaţie europeană, în condiţiile în care, până acum, state ca Italia, Grecia sau Ungaria n-au mai putut face faţă valului de imigranţi şi au permis accesul spre nordul Europei fără forme legale. La acest punct al discuţiilor, şeful statului a intervenit. “Mi-am permis să fac o propunere: dacă nu ar fi bine ca acele centre să fie centre europene, nu centre naţionale, pentru că nu e doar problema ţărilor respective. Această propunere a fost foarte bine primită şi reluată apoi în discuţii”, a spus Iohannis în declaraţia de presă de la finalul întâlnirii.
Invazia continuă
Aşadar, Europa se aşteaptă în continuare să fie luată cu asalt de refugiaţi. De accea, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus un mecanism prin care fiecare stat UE va fi obligat în viitor să primească o cotă de noi refugiaţi. Acest mecanism ar lăsa România din nou descoperită. “Degeaba te-ai opus acum să primeşti 4.000 de refugiaţi, căci, pe viitor, acest mecanism îţi poate aloca un numar mult mai mare de refugiaţi”, spune europarlamentarul PMP Siegfrid Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE.
Aşadar, daca în Europa vor continua să vină refugiaţi, România şi restul statelor vor fi obligate la noi alte cote, stabilite ulterior în funcţie de dimensiunile valului imigraţionist. Pentru a nu mai trece prin situaţiile delicate de până acum, cum ar fi votul în Consiliul JAI, liderii europeni au propus ca mecanismul lui Juncker privind redistribuirea automată să fie adoptat atât de Consiliul European, cât şi de Parlamentul European. Un proces de codecizie, care să demonstreze că Europa nu va mai fi luată pe nepregătite.
România nu a anunţat încă dacă susţine acest mecanism, contrar poziţiei anunţate public de preşedintele Iohannis. “Partea periculoasă e că vor veni viitoare măsuri: mecanismul permanent de relocare şi altele. Întrebarea e: vom rămâne izolaţi pentru totdeauna sau vom continua politica piruetelor începută de Iohannis prin schimbarea radicală de poziţie de ieri pe azi?”, se întreabă Siegfried Mureşan.
Cert este că România se va implica financiar în rezolvarea crizei imigranţilor, însă nu cu o contribuţie foarte mare. “S-a vorbit despre importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul ţărilor de criză: Iordania, Liban, Turcia, ţări unde se găsesc foarte mulţi refugiaţi. A fost propus un ajutor substanţial pentru Programul alimentar mondial. România a decis să aloce 300.000 de euro pentru următorii trei ani”, a anunţat şeful statului.
Procesul lui Ponta a ajuns şi la Bruxelles
În cele şase ore cât am aşteptat finalul Consiliului European ne-am intersectat cu mai mulţi jurnalişti europeni. Doi dintre ei, olandezi, erau la curent cu problemele penale ale premierului Victor Ponta. “Ce mai face premierul vostru? Acum e sus (n.r.-la reuniunea Consiliului European) lângă al nostru? “Nu, noi suntem cu preşedintele şi preşedintele nostru a spus că niciodată acest premier nu va veni la Consilu”, a salvat situaţia un jurnalist din delegaţia de presă a României.
Citeşte şi:
Şefii de stat şi de guvern ai UE se reunesc, astăzi, la Burxelles, în cadrul unui summit european extraordinar pentru a dezbate planul de distribuire a încă 120.000 de refugiaţi adoptat de miniştri de Interne comunitari şi măsuri generale privind imigraţia. România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.
Iraţionalele migraţiei şi paradoxul gardului
Gardul are menirea să delimiteze şi să împrejmuie două spaţii care aparţin, ca proprietăţi private, celor doi stăpâni ai lor, adică celor doi proprietari. Dezvoltarea capitalismului clasic, aşa cum s-a petrecut ea în Europa, a fost însoţită de enunţul „Proprietatea privată este sfântă“.
Băsescu îşi menţine discursul antiimigranţi: Prefer să fiu acuzat de xenofobie decât de prostie
Fostul preşedinte Traian Băsescu a atras atenţia, miercuri, în cursul unei scurte conferinţe ţinute în faţa membrilor PMP, că România nu poate integra musulmanii veniţi din „ţările arabe“, veniţi odată cu începerea crizei migranţilor. Mai mult, fostul şef al statului a precizat că mai bine e acuzat de CNCD de xenofobie decât să dea dovadă de prostie.
Se încarcă comentariile...
