Criză refugiaţi. Angela Merkel spune că Europa este departe de a ajunge la o soluţie privind imigranţii. Croaţia interzice accesul sârbilor în ţară

Criză refugiaţi: Migranţii aşteaptă pe un pod, după ce au petrecut noaptea aşteptând să fie înregistraţi şi transportaţi de autorităţile germane către un adăpost din Freilassing. Joi, 24 septembrie 2015 FOTO AP

Uniunea Europeană trebuie să aprobe o soluţie permanentă privind cotele pentru distribuirea refugiaţilor, a afirmat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, după summitul UE pe tema crizei refugiaţilor din Europa, subliniind că oportunităţile oferite de imigranţi depăşesc riscurile. „Europa încă este foarte departe de locul în care trebuie să ajungă în gestionarea situaţiei imigranţilor“, a subliniat cancelarul Germaniei.

„Uniunea Europeană trebuie să aprobe un sistem permanent pentru distribuirea corectă a refugiaţilor în statele membre UE“, a declarat Angela Merkel, potrivit Associated Press. „Decizia privind cotele de distribuire a 120.000 de refugiaţi este un semn de unitate, dar acesta este doar primul pas“, a declarat Merkel.

"Europa încă este foarte departe de locul în care trebuie să ajungă în gestionarea situaţiei imigranţilor. Oportunităţile oferite de imigraţie sunt mult mai mari decât riscurile, trebuie să le recunoaştem şi să le folosim“, a recomandat liderul de la Berlin, criticată pentru abordarea prea flexibilă faţă de primirea extracomunitarilor.

Criză refugiaţi: Liderii UE au hotărât să-i ajute pe sirieni să-şi consolideze frontierele externe

Liderii Uniunii Europene, afectate de o criză a migraţiei fără precedent şi disensiuni puternice în abordarea ei, au ajuns joi la un acord prin care să consolideze controalele la frontieră pentru a uşura afluxul şi să trimită un miliard de euro agenţiilor ONU care ajută refugiaţii în Orientul Mijlociu. Liderii UE au convenit, de asemenea, să consolideze frontierele externe ale Uniunii.

Ce au convenit liderii UE

- să doneze cel puţin un miliard de euro Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Programului Alimentar Mondial (PAM) - să acorde ajutoare suplimentare Libanului, Iordaniei, Turciei şi altor ţări - să sporească cooperarea şi dialogul cu Turcia - să acorde asistenţă ţărilor din Balcani care au devenit o rută majoră în drumul migranţilor către nord - să consolideze controalele la frontiere şi să suplimenteze finanţarea forţelor de securitate de la frontiere

„Măsurile pe care le-am adoptat astăzi nu vor pune capăt crizei. Însă ele sunt, toate, paşi necesari în direcţia bună“, a declarat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Un nou summit a fost programat să aibă loc în octombrie, iar Tusk şi preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker urmează să-l primească pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan pe 5 octombrie.

Angela Merkel a declarat, de asemenea, că este necesar ca preşedintele sirian Bashar al-Assad să fie implicat în negocieri vizând să pună capăt războiului civil din ţara sa, în contextul noilor eforturi diplomatice în acest sens.

Criză refugiaţi: Deportare pentru imigranţii economici

Summitul a dat Greciei şi Italiei termen ca până în noiembrie să doteze cu personal centrele speciale în care nou-sosiţii să fie înregistraţi şi amprentaţi, să înceapă procesul de distribuire a sirienilor şi altora susceptibili să primească statut de refugiaţi către celelalte state UE şi să-i deporteze pe imigranţii economici. 

Deportarea este o cerinţă a Germaniei şi Franţei, dar şi a unor foste ţări comuniste ca Ungaria, Cehia şi Slovacia, care au luptat să nu fie obligate să accepte cote de refugiaţi, o opoziţie respinsă marţi printr-o rară procedură de vot asupra unei probleme atât de sensibile în cadrul reuniunii miniştrilor de Interne din UE, notează Mediafax.

Însă acordurile nu pot face prea multe pentru a calma haosul şi tensiunile care au izbucnit între foste republici iugoslave inamice precum Serbia şi Croaţia sau să încetinească afluxul din Turcia către Grecia, mai comentează Reuters.

Criza refugiaţi: Ungaria se pregăteşte să închidă un punct feroviar de trecere a frontierei cu statul croat

Ungaria desfăşoară pregătiri pentru închiderea punctului feroviar de trecere a frontierei cu Croaţia din apropiere de satul Gyekenyes, instalând un vagon de marfă pe şinele de cale ferată, au declarat miercuri autorităţile locale, pentru agenţia de presă MTI.

Începând de vinerea trecută, poliţia ungară i-a îmbarcat în trenuri pe imigranţii care au ajuns în ţară din Croaţia, aceştia fiind transportaţi apoi la centrele de înregistrare. Până în prezent, 15.000 de imigranţi au fost preluaţi din comuna Zakany, situată la graniţa cu statul croat. Primarul local Szabolcs Janko a confirmat pentru MTI că se desfăşoară pregătiri pentru a închide frontiera, însă nu a putut preciza când va fi gata gardul.

Miercuri după-amiază, alţi 1.200 de imigranţi au fost transportaţi la graniţa dintre Croaţia şi Ungaria, apoi preluaţi de poliţia ungară în oraşul Barcs, a informat un corespondent al canalului public de ştiri M1. Imigranţii s-au îmbarcat în tren pentru a ajunge la centrul de înregistrare de la Szentgotthard sau Hegyeshalom, la graniţa cu Austria, a mai spus corespondentul, citat de Mediafax.

Criză refugiaţi: Croaţia interzice accesul cetăţenilor sârbi pe teritoriul său

Croaţia a interzis cetăţenilor sârbi şi maşinilor lor să intre în ţară, a declarat joi poliţia croată de frontieră, după ce Serbia a interzis transportul de marfă croat pe teritoriul său, în cadrul unei dispute privind imigranţii care ajung la graniţa comună, informează site-ul agenţiei Reuters.

„Titularii de paşapoarte sârbe şi maşinile înregistrate în Serbia nu pot intra în Croaţia până la noi ordine“, a declarat pentru Reuters un ofiţer de poliţie croat. Serbia a interzis transportul de marfă croat pe teritoriul său miercuri seara.

Belgradul a impus emabargoul drept represalii la restricţiile la graniţă decise de Croaţia, stat membru UE, care a criticat ţara vecină pentru că a direcţionat spre frontiera comună fluxul de migranţi din Peninsula Balcanică. Autorităţile de la Zagreb au interzis accesul în ţară tuturor camioanelor din Serbia, cu excepţia celor care transportau bunuri perisabile, şi a închis şapte din opt puncte de trecere a frontierei, transmiţând că Serbia ar trebui să îi dirijeze pe imigranţi de asemenea în Ungaria şi România, scrie Mediafax.