Consilierii din Medias au votat pentru inscriptionarea trilingva

Potrivit datelor neoficiale ale recensamantului populatiei, intr-o serie de localitati numarul etnicilor maghiari a scazut sub 20 la suta. Acest lucru ar putea determina autoritatile publice sa

Potrivit datelor neoficiale ale recensamantului populatiei, intr-o serie de localitati numarul etnicilor maghiari a scazut sub 20 la suta. Acest lucru ar putea determina autoritatile publice sa renunte la inscriptionarea bilingva a numelui municipiilor, oraselor sau comunelor respective. UDMR nu are insa la aceasta ora nici o stire ca pe undeva vreun primar ar intentiona sa purceada la o asemenea operatiune. "Dimpotriva - ne spunea presedintele executiv al Uniunii, Takocs Czaba - s-au primit semnale pozitive din mai multe parti, ca administratiile locale au decis sa pastreze inscriptionarea bilingva sau trilingva, in acord cu istoria si traditiile respectivei comunitati". Cazul cel mai elocvent il reprezinta cel al municipiului Medias unde la ultima sa sedinta (29 iulie a.c.), consiliul local a hotarat ca placutele indicatoare de la intrarea in oras sa fie inscriptionate in romana (Medias), maghiara (Medgyes) si germana (Mediasch). Au votat pentru aceasta decizie 20 de consilieri si s-au opus 2. In municipiu, potrivit ultimului recensamant, ponderea populatiei maghiare se cifreaza la doar 12 la suta (fata de 14 la suta cu un deceniu in urma), iar a celei germane - la circa 2 la suta. O decizie asemanatoare a adoptat si consiliul local din Alesd (Bihor). Aici, potrivit recenzarii din 1992, etnicii maghiari reprezentau peste 20 la suta din populatie si conform legii, inscriptiile au fost redactate in doua limbi. In decurs de 10 ani, numarul lor a scazut vertiginos, din cauza emigrarilor, si din pricina ca in acest an circa 1.100 de rromi nu s-au mai declarat maghiari; proportia etnicilor unguri a ajuns astfel sub 20 la suta. Considerand ca totusi acestia reprezinta un procentaj important, consilierii orasenesti au hotarat sa nu umble la placutele indicatoare, economisind astfel si niste bani. UDMR intentioneaza sa faca cunoscute asemenea gesturi la Consiliul Europei, prin glasul senatorului Frunda Gyoryi, considerand ca buna convietuire interetnica, probata si de demersuri precum cele de la Medias si Alesd, poate impulsiona investitiile straine. UDMR are insa probleme cu o seama de primari care au refuzat pana acum sa se conformeze reglementarilor legale. Este cazul a 3 autoritati publice din judetul Mures (Sighisoara, Ludus si Iernut), unde inscriptionarea bilingva nu a fost inca demarata. Presedintele filialei Mures a Uniunii, deputat Kelemen Attila, a anuntat ca va cere prefecturii amendarea gospodarilor-sefi din aceste orase.