Video Bolojan prezintă bilanțul PNRR și acuză PSD că „a sabotat legea salarizării”. „Este un semnal anti-reformist”

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat marți, 1 septembrie, principalele investiții realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), printre acestea numărându-se Autostrada Moldovei, renovarea energetică a clădirilor, cloud-ul guvernamental, proiectele de energie regenerabilă și dotarea școlilor și laboratoarelor.

„Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, un program susținut de Uniunea Europeană, cel mai mare din ultimii ani, programul PNRR, ceea ce înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni și pentru a ne întări după pandemie prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde.

Ce a însemnat acest plan pentru România? Dincolo de cifre, aș da câteva exemple. Un proiect important este Autostrada Moldovei, 1,5 miliarde de euro pe tronsonul Focșani-Bacău.

Un alt proiect important este valul renovării: peste 1,8 miliarde de euro pentru renovarea energetică a zeci de mii de clădiri, peste 4,6 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale sau publice.

Un alt proiect important este cloud-ul guvernamental, peste 300 de milioane de euro, care este una dintre cele mai importante investiții pentru digitalizarea statului.

Peste 30 de instituții publice sunt deja conectate în acest cloud, îl utilizează și asta înseamnă baze de date sigure și infrastructură digitală pentru reducerea birocrației.

Pe componenta de energie, resurse regenerabile, sunt peste 450 de milioane de euro pentru aproape 1.000 de megawați din aceste surse regenerabile.

Sunt dotări moderne pentru zeci de mii de săli de clasă, pentru laboratoare, cu un impact direct asupra calității învățământului, prin reducerea diferențelor dintre școli. Aici e vorba de 600 de milioane de euro, un ajutor”, a transmis Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă la Guvern.

Bolojan a enumerat mai multe investiții finanțate prin PNRR, printre care peste 450 de milioane de euro pentru elevii vulnerabili din peste 2.000 de școli, peste 230 de milioane de euro pentru digitalizarea universităților, fonduri pentru rețele de apă și canalizare, precum și peste 300 de milioane de euro pentru împăduriri.

În domeniul sănătății, au fost achiziționate 1.200 de ambulanțe și au fost finanțate investiții în spitale și unități de terapie intensivă neonatală, dar și peste 2.000 de cabinete de medici de familie. De asemenea, au fost construite 885 de locuințe pentru tineri din comunități marginalizate.

Bolojan a subliniat că aceste proiecte au un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

De asemenea, am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern.

„Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca în zilele următoare să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele.”

„Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării”

Bolojan spune că Guvernul a făcut eforturi în ultimii ani pentru a debloca și renegocia PNRR, astfel încât România să nu piardă bani.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea, în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani.

Dacă se putea mai mult? Cu siguranță, în primul rând dacă se începea din timp, dacă exista voință politică.

Iar sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi de bani și este un semnal anti-reformist și care ține și de scăderea credibilității față de piețe, față de partenerii noștri europeni, pentru că a fost un angajament pe care ni l-am luat și ține atât de predictibilitate, dar și de stabilizare a unei cheltuieli structurale, de corectare a inechităților și a decalajelor pe care le avem în actualul sistem de salarizare.”