Video Ilie Bolojan şi Dragoş Pîslaru prezintă bilanțul PNRR și acuză PSD că „a sabotat legea salarizării”. „Este un semnal anti-reformist”

Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru au prezentat, marți, stadiul investițiilor și reformelor din PNRR și au acuzat PSD pentru eşecul privind legea salarizării și decarbonizarea şi, implicit, pierderea unei părți din banii europeni aferenți acestor jaloane.

„Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, un program susținut de Uniunea Europeană, cel mai mare din ultimii ani, programul PNRR, ceea ce înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni și pentru a ne întări după pandemie prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde.

Ce a însemnat acest plan pentru România? Dincolo de cifre, aș da câteva exemple. Un proiect important este Autostrada Moldovei, 1,5 miliarde de euro pe tronsonul Focșani-Bacău.

Un alt proiect important este valul renovării: peste 1,8 miliarde de euro pentru renovarea energetică a zeci de mii de clădiri, peste 4,6 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale sau publice.

Un alt proiect important este cloud-ul guvernamental, peste 300 de milioane de euro, care este una dintre cele mai importante investiții pentru digitalizarea statului.

Peste 30 de instituții publice sunt deja conectate în acest cloud, îl utilizează și asta înseamnă baze de date sigure și infrastructură digitală pentru reducerea birocrației.

Pe componenta de energie, resurse regenerabile, sunt peste 450 de milioane de euro pentru aproape 1.000 de megawați din aceste surse regenerabile.

Sunt dotări moderne pentru zeci de mii de săli de clasă, pentru laboratoare, cu un impact direct asupra calității învățământului, prin reducerea diferențelor dintre școli. Aici e vorba de 600 de milioane de euro, un ajutor”, a transmis Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă la Guvern.

Bolojan a enumerat mai multe investiții finanțate prin PNRR, printre care peste 450 de milioane de euro pentru elevii vulnerabili din peste 2.000 de școli, peste 230 de milioane de euro pentru digitalizarea universităților, fonduri pentru rețele de apă și canalizare, precum și peste 300 de milioane de euro pentru împăduriri.

În domeniul sănătății, au fost achiziționate 1.200 de ambulanțe și au fost finanțate investiții în spitale și unități de terapie intensivă neonatală, dar și peste 2.000 de cabinete de medici de familie. De asemenea, au fost construite 885 de locuințe pentru tineri din comunități marginalizate.

Bolojan a subliniat că aceste proiecte au un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

De asemenea, am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern.

„Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca în zilele următoare să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele.”

„Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării”

Bolojan spune că Guvernul a făcut eforturi în ultimii ani pentru a debloca și renegocia PNRR, astfel încât România să nu piardă bani.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea, în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani.

Dacă se putea mai mult? Cu siguranță, în primul rând dacă se începea din timp, dacă exista voință politică.

Iar sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi de bani și este un semnal anti-reformist și care ține și de scăderea credibilității față de piețe, față de partenerii noștri europeni, pentru că a fost un angajament pe care ni l-am luat și ține atât de predictibilitate, dar și de stabilizare a unei cheltuieli structurale, de corectare a inechităților și a decalajelor pe care le avem în actualul sistem de salarizare.”

Probleme în zona Energiei

Premierul interimar adaugă că eforturile reformiste trebuie continuate și în absența PNRR, în „așa fel încât să putem să rămânem într-un sistem stabil și să nu ratăm etapa următoare.”

„În energie am avut bani, dar, din păcate, ca efect al întârzierilor și aici, pentru că nu au fost înlocuite capacitățile care trebuiau dezafectate, am avut pierderi de bani. Și zona de energie a fost o preocupare constantă pentru mine, încercând să reducem cât mai mult pierderile și să avem un sistem energetic care asigură furnizarea energiei la prețuri acceptabile și constante în anii următori.

Gândiți-vă, de exemplu, că, dacă nu exista programul SAFE, care a venit să completeze PNRR, componenta de autostrăzi afectată și cele 4,2 miliarde de euro din programul SAFE au venit să completeze miliardele care au fost alocate din PNRR, în așa fel încât astăzi să avem Autostrada Moldovei parțial deschisă și până în 2030 să avem toată rețeaua de autostrăzi care duce spre Ucraina și spre Moldova operațională pe componenta națională în nord-estul României.”

Bolojan spune că administrația a evaluat greșit unele programe și a supracontractat, în special în transporturi, unde au fost semnate contracte de 19,5 miliarde de euro, față de 5,5 miliarde de euro disponibili.

El avertizează că întârzierile și capacitatea administrativă redusă pot duce la pierderi și susține că viitoarele programe trebuie începute din timp și gestionate cu mai multă urgență.

„Pentru componenta de viitor, consider că aceste lecții trebuie să le internalizăm și viitorul guvern trebuie să fie cu atât mai atent cu bugetele din 2027, cu cât cele 8 miliarde de euro, aproximativ, care au fost anul acesta pilonul principal de investiții din România nu vor mai alimenta bugetul anul viitor și e foarte important, pe de o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă.

În același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri. De asemenea, fondurile de coeziune nu trebuie neglijate, trebuie accelerată absorbția lor, în așa fel încât ele să vină să completeze această reducere de investiții din PNRR.”

Bolojan susține că România trebuie să continue cu reducerea deficitului

Bolojan spune că România trebuie să continue reducerea deficitului și să evite creșterea fiscalității, printr-o mai bună gestionare a banilor publici și reducerea cheltuielilor.

„În primul rând, se cuvine să mulțumesc Ministerului Proiectelor Europene și îi văd pe colegii noștri aici în sală. Echipa pe care am văzut-o de mai multe ori în ședințele pe care le-am gestionat, care nu au fost întotdeauna cu concluzii bune, ne-a mai certat, ne-am mai împăcat, dar la final au făcut un efort important și PNRR cred că s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost.

De asemenea, ministerele care au avut proiecte importante, ministerele care au fost o ancoră pentru absorbție au avut o implicare majoră. Mă gândesc, de exemplu, la Ministerul de Finanțe, care a avut un rol determinant, pentru că aici a fost o combinație de fonduri europene, fonduri naționale, treceri de pe grant pe împrumut, o întreagă strategie, iar echipa Ministerului de Finanțe s-a achitat cu brio de acest lucru.”

Acesta subliniază rolul ministerelor, autorităților locale și al companiilor implicate în implementarea PNRR și spune că proiectele au fost finalizate acolo unde administrația a avut capacitate și lucrările au început la timp. În localitățile cu proiecte întârziate, estimate la peste 2.000, primăriile vor trebui să le finalizeze din bugetele locale.

„Una peste alta, mulțumesc tuturor instituțiilor care ne-au susținut, instituțiilor vizate, tuturor partenerilor care au făcut ca astăzi să avem acest rezultat.

Să închei cu o mulțumire adresată Comisiei Europene, echipei Comisiei Europene, tuturor celor care, de la nivel tehnic, ne-au susținut, au înțeles că întârzierile noastre înseamnă bani pierduți dacă nu se modifică ținte sau jaloane și le sunt recunoscător pentru colaborarea și sprijinul pe care ni l-au acordat.”

Dragoş Pîslaru anunţă 90% absorbție pe granturile PNRR

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat, la rândul său, stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și a anunțat că România va depăși 90% rată de absorbție pe componenta de grant. Potrivit ministrului, principalele riscuri rămase sunt legate de reformele care nu au fost realizate integral.

El a explicat faptul că, între 23 iunie și 31 august 2025, Guvernul a reușit să deblocheze o parte importantă dintre investițiile și reformele aflate în întârziere.

„Discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 de reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării și una care să fie parțial realizate și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile, care era un calendar de decarbonizare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a criticat modul în care a fost gestionat în anii anteriori PNRR, cu bătaie spre social-democraţi, afirmând că au existat întârzieri atât în privința reformelor, cât și a investițiilor.

„Și aici cumva se vede cu ochiul liber ceea ce va mai explicat, și anume faptul că din 2021 până în 2025 au fost practic ani de zile în care guvernările anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute și nici măcar n-au început sau finalizat o parte din investiție, conform graficului”, a spus Pîslaru.

În ceea ce privește fondurile nerambursabile, suma alocată României rămâne la aproximativ 13,56-13,57 miliarde de euro, iar ministrul estimează că peste 90% din această componentă va fi absorbită.

„Pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56 - 57 de miliarde, deci vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de peste 90%”, a explicat Dragoş Pîslaru.

La cererea de plată numărul cinci, absorbția a ajuns la 78%, iar diferența până la pragul de 90% ar urma să fie acoperită prin cererea de plată numărul șase.

Riscuri legate de legea salarizării şi decarbonificare

Pe componenta de grant, aproximativ 36 de milioane de euro aferente unor investiții sunt încă în curs de clarificare. Cele mai mari riscuri sunt însă legate de reforme.

„Dar pe aceeași componentă de grant avem, după cum v-am spus, legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane”, a precizat Pîslaru.

„Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară”, a subliniat ministrul.

Atac direct la PSD

Pîslaru a susținut că problemele întâmpinate de România în aplicarea PNRR nu au fost generate de Comisia Europeană, ci de dificultățile interne în ceea ce privește realizarea reformelor, mai exact de poziţia PSD.

„Cumva, vedeți dumneavoastră, noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales la Partidul Social Democrat, de a înțelege de fapt ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a afirmat Dragoş Pîslaru.

În acest context, el a făcut referire și la reforma pensiilor speciale și la negocierile pentru cererea de plată numărul trei.

„Vă readuc aminte, discuțiile pe care le-am avut pe pensiile speciale și dezbaterea pe care am avut-o și dacă acest Guvern și mai ales prim-ministrul nu insista, nu recuperam din cererea de plată 3 mai nimic, așa am recuperat peste 300 de milioane de euro”, a spus ministrul.

 „Și cumva este foarte interesant acuma că Partidul Social Democrat, de pe margine, acuma din opoziție, contestă acele măsuri, uitând două lucruri: că atunci le-a votat cu două mâini. Și doi, un lucru esențial, că erau jalane din PNRR”, a completat el.

Riscuri mai mici pe componenta de împrumut

În ceea ce privește împrumuturile din PNRR, ministrul spune că situația este mai bună, iar riscurile rămase sunt în principal legate de câteva acte subsecvente Codului urbanismului.

„Pe partea de investiții avem în acest moment, să spunem, că pe partea de reforme sunt doar anumite acte subsecvente la codul urbanismului, care ar putea să ducă la un risc de câteva milioane de euro”, a explicat el.

Dragoş Pîslaru a menționat și acceptarea de către Comisia Europeană a recepției parțiale pentru anumite proiecte, ceea ce a permis finalizarea unor portofolii importante. Penalizările aferente sunt estimate la aproximativ 94 de milioane de euro, iar riscul total pe componenta de împrumut la circa 100 de milioane de euro.

În final, ministrul a prezentat și pierderile deja înregistrate pe componenta de grant.

„Dar 410 milioane de euro sunt pierduți în zona de grant, din cererea de plată, trei din trecut. Și la care s-ar adăuga, după cum spuneam, 870 de milioane de euro, mai ales din legea salarizării de 770. Și așa se ajunge la acea cifră de 90,58 peste 90% rata de absorbție pe grant”, a mai afirmat ministrul interimar.