Averile demnitarilor - imposibil de luat la bani marunti

Pamant in jungla Amazonului, un caine pe nume Cici, panseuri de tipul "Totul e o ipocrizie" - asta cuprind, printre altele, declaratiile de avere ale deputatilor Daniela Buruiana si Madalin Voicu.

Pamant in jungla Amazonului, un caine pe nume Cici, panseuri de tipul "Totul e o ipocrizie" - asta cuprind, printre altele, declaratiile de avere ale deputatilor Daniela Buruiana si Madalin Voicu. Asemenea aberatii reprezinta insa doar partea amuzanta a circului declansat de reinnoirea declaratiilor de avere. Mai socant este insa cand descoperim ca persoane care de zeci de ani traiesc dintr-un amarat de salariu de bugetar au acumulat averi de sute de mii de euro. Sa luam, de exemplu, situatia ministrului Ioan Talpes: pana in '90 lucra la Editura Militara, iar dupa revolutie a fost - cu o scurta intrerupere - tot salariat al statului, fie ca director al SIE, fie ca ambasador sau consilier prezidential. El nu este actionar la nici o firma si nu are nici datorii, dar a reusit, in ultimii 10 ani, sa-si ridice doua case de vacanta, sa achizitioneze un apartament mare in Bucuresti si sa cumpere un autoturism Volkswagen, plus o barcuta cu motor. Acesta nu este un caz singular: Viorel Hrebenciuc a strans, in ultimii 14 ani, aproape 150.000 de euro, Victor Ponta, abia ajuns si el intr-un post guvernamental, si-a si inaltat o casa, iar un simplu secretar de stat, Dorina Mihailescu, si-a construit in ultimii trei ani o casa de vacanta si a cumparat peste un hectar de faneata. Explicatiile transmise presei sunt aproape mereu aceleasi: o mostenire de la matusa din America sau "sotia castiga foarte bine".
Trei oameni din stat au voie sa ceara declansarea controlului
Realitatea este ca legea privind controlul averilor demnitarilor a avut de la bun inceput o prevedere care o facea inaplicabila: cercetarea averii se face doar de catre o comisie speciala, compusa din doi judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si un procuror de la Parchetul General. Mai mult, pana acum o luna, comisia aceasta nu putea fi sesizata de oricine, ci doar de catre ministrul Justitiei, de catre procurorul general sau chiar de catre demnitarii a caror avere a fost obiectul "unor imputari publice". Odata cu aparitia Ordonantei de Urgenta 24/2004 s-a largit un pic numarul persoanelor care pot sesiza comisia de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cererea putand fi facuta si de procurorul general al PNA. Aceasta modificare este in concordanta cu o recomandare din raportul de tara al UE, din 2003. Chiar si cu aceasta modificare, ramane de vazut daca mecanismul de control al averilor nu este deja mort. Din 1996, cand a aparut legea privind controlul averii demnitarilor si pana in 2004, nu a existat nici un caz - cel putin care sa fie cunoscut de public - de verificare a agoniselii vreunui parlamentar sau ministru. Prin 2001, presedintele Curtii Supreme de Justitie, Paul Florea, a recunoscut, intr-un interviu acordat unui post de radio, ca, la acea data, nici macar nu se constituise comisia de verificare. Tot in acea perioada, premierul Adrian Nastase, enervat pe faptul ca raportul Armagedon il prezenta drept posesorul unei averi fabuloase, a cerut procurorului general sa-i verifice agoniseala. Povestea s-a incheiat fara nici un rezultat: procurorul general nu avea aceasta competenta, iar Nastase - care de altfel este jurist - avea dreptul sa se adreseze direct comisiei speciale. Deznodamantul legendelor despre averea premierului a avut loc insa in plenul Parlamentului cand, in replica la cei care se interesau de veniturile fermei de gaini de la Cornu, Nastase le-a recomandat sa-i numere ouale. O alternativa la actualul sistem de control - complet nefunctional - a fost propusa de deputatul PD Emil Boc. El a cerut instituirea unei comisii de integritate si transparenta, compusa din judecatori inamovibili, numiti pe o perioada de noua ani si fara posibilitatea de a-si reinnoi mandatul. Aceasta comisie ar fi avut mandatul de a verifica averile inaltilor demnitari, putand fi sesizata de orice cetatean "interesat". Proiectul lui Boc, depus exact acum un an, a fost ingropat in Comisia juridica a Camerei Deputatilor - unde PSD detine majoritatea - care nu indrazneste sa respinga definitiv aceasta initiativa.
Comisia de control, sesizata o singura data in 4 ani
Va mai aduceti aminte de celebrul scandal Armagedon II, in care premierul Adrian Nastase a fost acuzat ca a acumulat o avere fabuloasa si care a dus la retinerea lui Mugur Ciuvica, seful de cabinet al fostului presedinte Emil Constantinescu? Poate putini mai retin ca, vizibil iritat de cele scrise in acest document, Nastase a cerut procurorului general verificarea averii sale. Tot atunci, Ciuvica s-a adresat in nume personal Comisiei pentru controlul averii demnitarilor, infiintata pe langa Curtea Suprema de Justitie, solicitand si el o verificare a averii premierului. La trei ani dupa aparitia raportului Armagedon II, secretarul Comisiei pentru controlul averii demnitarilor, judecatorul Ioan Raileanu, ne-a spus care a fost finalul: cazul a fost ingropat la Parchetul General. Aceasta institutie nu a raspuns la solicitarea comisiei privind efectuarea unor verificari prealabile. Legea nu-i permitea lui Ciuvica sa sesizeze personal comisia. Aceasta institutie a primit insa solicitarea lui Ciuvica si a transmis-o Parchetului General, care urma sa o verifice si sa decida sau nu sesizarea oficiala a comisiei. Din 2002, Parchetul nu a mai trimis insa nimic, a afirmat Raileanu. Din 1996, cand a aparut Legea privind controlul averii demnitarilor si pana in ziua de ieri, comisia - care s-a infiintat abia in 2000! - a avut o singura sesizare facuta dupa intregul tipic al legii: cea a senatorului PSD Serban Bradisteanu. El a cerut personal sa-i fie verificata averea, urmare a relatarilor din presa. Si aceasta cerere a fost insa clasata, intrucat petentul "n-a staruit", a afirmat judecatorul Ioan Raileanu. Lui Bradisteanu i s-au cerut repetat diferite documente, dar, in schimb, comisia a primit acte care atestau ca senatorul PSD e bolnav si a plecat la Viena, la tratament. Oricum, in ziua in care se va intampla minunea si comisia de magistrati de pe langa Inalta Curte de Justitie va decide ca un ministru sau un parlamentar s-a imbogatit fara explicatie, cazul va trebui trimis mai departe, pentru a fi judecat de Sectia civila a Inaltei Curti, a explicat Raileanu.