Alianţa România Dreaptă, salvată de Înalta Curte. Undă verde pentru parlamentare
0
Alianţa România Dreaptă, formată în jurul PDL, a trecut două obstacole importante în cursa pentru parlamentare. Uniunea a fost contestată de ONG-ul Asociaţia România Dreaptă, pe motiv de furt al numelui. A doua contestaţie a venit împotriva PNŢCD, din partea aripii rivale reprezentate de Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu. Ambele plângeri au fost respinse de Înalta Curte, iar ARD va intra în cursă ca şi alianţă.
Alianţa România Dreaptă s-a înregistrat la Biroul Electoral Central în data de 17 septembrie. Documentul a fost semnat de cei trei lideri: Vasile Blaga (PDL), Aurelian Pavelescu (PNŢCD) şi Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică).
Primele contestaţii au venit din partea ONG-ului Asociaţia România Dreaptă, condus de avocatul Gheorghe Piperea. Acesta îi acuză pe liderii politici că folosesc ilegal numele alianţei. Piperea a cerut anularea deciziei BEC de a permite noii alianţe să candideze la alegerile parlamentare.
Contestaţiile nu s-au oprit aici. Împotriva ARD a mai venit un atac din partea aripii rivale lui Pavelescu din PNŢCD. Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu au contestat semnătura lui Pavelescu pe documentul de constituire a alianţei şi au cerut ruperea acordului politic.
Aceste două plângeri au fost însă infirmate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar ARD va putea intra ca şi alianţă politică în alegeri.
Probleme şi înainte de formarea alianţei
Pentru ARD, debutul a fost unul stângaci. Formaţiunea condusă de Mihail Neamţu, Noua Republică, nu a reuşit să se constituie ca şi partid din cauza unei plângeri la Tribunal. Soluţia pentru a rezolva problema este un acord între Noua Republică şi PNŢCD. Candidaţii formaţiunii conduse de Neamţu vor intra pe listele PNŢCD.
Nici pentru MRU nu a fost uşor. În presă au apărut informaţii conform cărora acesta are dificultăţi să-şi strângă semnăturile pentru Forţa Civică. În final a reuşit să le strângă la limită şi a intrat în ARD.
Se încarcă comentariile...
