Alegeri în PDL. Ce calcule îşi fac PSD şi PNL pentru a forma noi majorităţi în Parlament

În cazul ruperii USL, Victor Ponta ar putea rămâne premier negociind o altă majoritate FOTO Adevărul

În urma alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut a rezultat cel mai numeros Legislativ al României, cu un total de 588 de parlamentari. După demisia liderului PC, Dan Voiculescu, aceştia au rămas 587. Considerând ultimele declaraţii ale liderilor politici, „Adevărul” a făcut calculul matematic parlamentar care ar permite o nouă majoritate, fie a liberalilor, fie a social-democraţilor, în cazul ruperii USL.

Dacă partidele care alcătuiesc Uniunea Social Liberală ar decide să rupă alianţa, cei mai adăpostiţi în sensul formării unei noi majorităţi sunt social-democraţii, luând în calcul că au 224 de parlamentari (160 de deputaţi şi 64 senatori), în timp ce liberalii şi conservatorii împreună au 174 de parlamentari, cu 50 mai puţini decât PSD şi UNPR. 

Calculele politice se învârt acum în jurul estimărilor incerte privind numărul de parlamentari care ar fi dispuşi să plece cu Udrea din PDL şi numărul celor decişi să rămână cu Blaga. Fără să declare deschis, aripa Blaga este tentată de o alianţă cu liberalii, în timp ce PSD are mai mult de profitat din refuzul taberei Udrea de a intra în combinaţii. 

Majoritatea PNL şi PDL are nevoie de maghiari

În cazul în care liberalii ar hotărî să rupă alianţa cu PSD, pe de o parte şi luând totodată în calcul că noile alegeri PDL l-au scos pe preşedintele Băsescu din viitorul democrat-liberalilor, aceştia ar putea face o alianţă de dreapta care ar reuni însă doar 252 de parlamentari – 174 de liberali şi conservatori din Legislativ cărora se adaugă cei 78 de membri ai grupului democrat-liberal. Pentru a obţine majoritatea parlamentară, PDL şi PNL ar avea nevoie şi de sprijinul UDMR şi implicit de cei 27 de parlamentari ai săi, precum şi de cei 18 parlamentari ai minorităţilor. Chiar şi aşa, majoritatea pe care ar obţine-o PNL şi PC ar fi foarte strânsă, întrucât ar depăşi numărul necesar cu doar doi parlamentari.

O posibilă colaborare cu democrat-liberalii, odată înlăturat preşedintele Băsescu, a fost adusă în discuţie chiar de liderul liberal Crin Antonescu. El a precizat că, deşi PNL îşi va menţine angajamentele cu USL, lasă de această dată loc pentru dialog:

„PNL este partidul dreptei româneşti, preocupat de viitorul acestei drepte şi care din momentul de astăzi când PD-ul îl concediază pe domnul Băsescu prin votul pe care l-a dat, din acest moment privim cu interes la ce se va întâmpla cu acest partid”, a spus Antonescu.

Chiar şi această majoritate strânsă ar însemna pentru PNL un compromis, având în vedere că în momentul formării Guvernului, liberalii au fost cei care au respins cooptarea Uniunii Democrate Maghiare la guvernare, deşi aceştia erau dispuşi să încheie o colaborare.

„Există deschiderea pentru raporturi politice între USL şi UDMR acolo unde este nevoie, în interesul general şi al democraţiei. Dacă însă este vorba de guvernare, este evident că o asemenea idee creează foarte mare reţinere, ca să nu spun că nu este agreată în PNL”, spunea în decembrie anul trecut preşedintele liberal Crin Antonescu.

În plus, UDMR este un apărător înrăit al intereselor maghiarilor şi de fiecare dată când au acordat sprijin politic au făcut-o în schimbul unor interese foarte clar conturate. Pentru a vota Guvernul Ungureanu, UDMR a cerut înfiinţarea unei linii de predare în limba maghiară la UMF Târgu-Mureş. Altfel, liderii maghiari au ameninţat cu ieşirea de la guvernare. O negociere cu UDMR poate fi, deci, alunecoasă.

PSD, UDMR şi minorităţi – la 25 de parlamentari distanţă de majoritate

Pentru obţinerea unei majorităţi lucrurile ar putea fi puţin mai simple pentru PSD, care are în Parlament 224 de membri. De asemenea, o coaliţie cu UDMR le-ar putea fi social-democraţilor mai la îndemână, ţinând cont că dialogul a fost întotdeauna mai deschis între cei doi jucători politici. Premierul pe atunci desemenat, Victor Ponta, a invitat liderii formaţiunii maghiare la negocieri, însă virulenţa cu care liberalii au respins această ipoteză l-a făcut să ajungă la un acord cu ceilalţi lideri USL ca UDMR să rămână în Opoziţie.

„Decizia finală e ca UDMR să nu facă parte din Guvern. Însă eu îmi menţin decizia, ca prim-ministru şi lider politic, de asemenea USL îşi reafirmă această decizie, să păstreze un dialog cu UDMR, care este singurul reprezentant politic al minorităţii maghiare în toate schimbările pe care dorim să le facem referitoare la Constituţie, la sistemul electoral, la drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor şi la descentralizarea şi dezvoltarea regională”, a declarat atunci Victor Ponta.

Împreună cu UDMR şi minorităţile, coaliţia ar reuni 269 de parlamentari, din necesarul de 295. O alianţă cu cei 78 de parlamentari democrat-liberali le-ar putea aduce social-democraţilor majoritatea sau s-ar putea orienta către grupul PP-DD, care are 66 de parlamentari. Şi în acest caz, social-demcraţii ar putea obţine o majoritate parlamentară, mai lejeră decât oricare dintre combinaţiile posibile ale liberalilor.