STUDIU: Prea mulţi copii români nu au suficientă mâncare şi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în gospodărie

FOTO: World Vision România

Ca să le ajungă banii de la o lună la alta, peste jumătate dintre familiile din mediul rural (52%) au cumpărat anul trecut alimente mai ieftine ori au cumpărat aceleaşi alimente, dar în cantităţi mai mici (48%). Tot din cauza neajunsurilor, aproape una din zece familii (8%) de la sate şi-a retras copiii de la şcoală: mai mult de dublu faţă de 2012  (3%), se arată într-un raport World Vision România.

În aceste circumstanţe dificile, doi din zece copii afirmă că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, iar 14% dintre adolescenţi (unu din şase) se duc frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi, pentru 9% dintre ei fiind ceva obişnuit, potrivit celui de-al şaptelea raport „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural”, realizat de World Vision România. 

Unu din zece copii de la sate este în afara sistemului de educaţie

Aproape un copil din zece (9%) din mediul rural nu frecventează în prezent nicio instituţie de învăţământ. Nivelul de educaţie îl reflectă pe cel al generaţiilor anterioare: 88% dintre adulţii din mediul rural au absolvit cel mult o şcoală postliceală.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă copiii de la ţară este lipsa ajutorului atunci când nu se descurcă la lecţii ceea ce duce la rezultate şcolare slabe, acesta fiind un alt factor care determină abandonul şcolar. Aproape un sfert (24%) dintre copii nu sunt ajutaţi de nimeni atunci când nu se descurcă la teme.

Din cauza neajunsurilor, şi accesul adolescenţilor la educaţie este limitat. Mai mult de unu din trei adolescenţi (37%) lipseşte de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Media zilnică de lucru este de două ore, ceea ce combinat cu programul de şcoală, navetă şi teme încarcă extrem de mult programul adolescenţilor: 46% dintre ei acuză oboseală din cauza faptului că muncesc.

Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a şcolii reprezintă o altă cauză a abandonului şcolar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenţi spun că nu le place şcoala niciodată sau le place doar uneori.

(Ne)Siguranţa copiilor în şcoală şi în familie

Lipsa de informare şi conştientizare în rândul adulţilor cu privire la drepturile şi siguranţa copiilor este alt fenomen extrem de grav: 42% dintre adulţi recunosc că nu ar şti ce să facă dacă ar afla de un caz de abuz sau neglijare a unui copil din comunitate, iar mai bine de un sfert (28%) dintre părinţi nu ar şti ce să facă dacă propriul copil ar fi victima unui abuz sau neglijenţe. În acelaşi timp, patru din zece adolescenţi spun că părinţii îi tratează mai rău decât pe ceilalţi copii din gospodărie.

Cât despre gradul de siguranţă la şcoală, un copil din cinci spune că violenţa este prezentă într-o proporţie mare sau foarte mare în unitatea sa de învăţământ. Totodată, trei din zece elevi spun că profesorii îi tratează mai rău decât pe ceilalţi copii din clasă uneori sau întotdeauna.

Lipsa siguranţei pe care o resimt copiii nu este cauzată doar de familie şi de şcoală, ci de întreaga comunitate. 30% dintre adolescenţi se simt expuşi unor riscuri, principalele motive pentru care nu se simt în siguranţă fiind persoanele din comunitate care consumă alcool şi sunt violente.

Mai mult, aproape unu din trei adolescenţi nu ar aborda autorităţile dacă ar fi victima unor violenţe, principalele motive fiind: lipsa de încredere în reprezentanţii autorităţilor, teama de a fi judecaţi de familie şi accesul limitat la servicii de sprijin.

Sănătatea copiilor şi adolescenţilor din mediul rural

Aproape o treime (31%) dintre copiii de la sate declară că niciodată sau doar uneori se simt puternici şi sănătoşi. Starea precară de sănătate a celor mici este asociată cu lipsa accesului la servicii medicale de bază în mediul rural: aproape jumătate (45%) dintre mame nu le-au făcut niciodată analize medicale copiilor lor.

Rezultatele studiului  „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural”, au fost prezentate luni, 30 mai, în apropiere de Ziua Internaţională a Copilului, într-o amplă dezbatere organizată la Senatul României (Comisia pentru învăţământ din Senat fiind partener în organizarea evenimentului). 

Copiii şi adolescenţii din mediul rural solicită: programe de educatie remedială şi masa caldă, programe de intervenţie pentru elevii de liceu, extinderea programelor de educatie parentală de tip “Şcoala Părinţilor”, operaţionalizarea grupurilor de acţiune anti-bullying de la nivelul fiecărei şcoli, formate din psihologi, consilieri, profesori, părinţi şi elevi. De asemenea, ei solicită participarea copilului în procesul de luare a deciziilor să fie clar şi specific definită în legislaţie.