RAPORT Principalele carenţe ale sistemului de sănătate românesc, conform Comisiei Europene

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În România sistemul sanitar este axat pe medicina de spital
În România sistemul sanitar este axat pe medicina de spital

România dispune de un sistem sanitar subfinanţat, axat pe spitale, cu puţine servicii de îngrijire primară şi ambulatorie, ceea ce duce la servicii învechite şi ineficiente, arată cel mai recent raport întocmit de Comisia Europeană. Documentul scoate în evidenţă lipsurile cu care se confruntă România din acest punct de vedere şi cere eliminarea şpăgii la doctor.

Concret, raportul face o radiografie a sistemului de sănătate pe anul 2016 când, arată experţii care au întocmit documentul, au existat mici schimbări structurale. Cu toate acestea, specialialiştii spun că sistemele electronice care ar trebui să reducă birocraţia din sistem nu sunt întotdeauna funcţionale, astfel că incidenţa corupţiei nu poate fi eliminată. 

Din punct de vedere al ratei mortalităţii, ea continuă să fie una foarte ridicată. Mai precis, se pierd 2.204 ani de viaţă potenţial productivi la 100.000 de locuitori. 

În plus, mortalitatea infantilă, mortalitatea perinatală, mortalitatea evitabilă şi mortalitatea cauzată de boli ale sistemului circulator se numără printre cele mai ridicate din UE, deşi cifrele sunt în scădere de-a lungul timpului”, evidenţiază documentul.

Săraci versus bogaţi 

Şi accesul la medicină este unul limitat şi inegal, un prim motiv fiind lipsa specialiştilor, pe fondul nediminuării fenomenului de migraţie. Iar din cei care rămân, cei mai mulţi acceptă plăţile informale, se mai arată în document. 

„Nivelul scăzut al finanţării publice contribuie la plăţile informale, care constituie unul dintre principalele obstacole financiare în ceea ce priveşte accesul la asistenţa medicală. Având în vedere faptul că sectorul rămâne în continuare insuficient finanţat, 11 % din populaţie a declarat în 2014 că a oferit bani sau cadouri medicilor şi 8% asistenţilor medicali”, notează raportul. 

Există şi un decalaj referitor la accesul pe care îl au la serviciile medicale bogaţii şi săracii, aceştia din urmă fiind privaţi de medicamente esenţiale cu un grad de eficacitate ridicat. Iar medicina primară şi medicina comunitară nu sunt bine reprezentate în sistem, arată Comisia Europeană. 

Însă în ciuda acestor bile negre evidenţiate de experţii europeni, aceştia arată că anul 2016 a fost un an în care s-au introdus noi medicamente precum şi un nou sistem de fixare a preţurilor la acestea. În plus, în octombrie 2016 a fost adoptată o lege care să instituie centre şi echipe sanitare în comunităţile izolate. 

Programul de reformă este incomplet

„Programul de reformă este incomplet. Deşi Strategia naţională de sănătate 2014-2020 include măsuri specifice pentru remedierea rezultatelor slabe din domeniul sănătăţii şi a înregistrat unele rezultate pozitive, punerea în aplicare pe termen lung va fi crucială pentru a menţine aceste evoluţii. Nu a fost încă elaborată o abordare cuprinzătoare privind funcţionarea sistemelor electronice şi strategia privind forţa de muncă”, arată raportul, subliniind că în spitale sunt probleme legate de achiziţii, rambursări false, dare şi luare de mită pentru eliberarea de certificate medicale. 

„Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 din august 2016 propune un set cuprinzător de măsuri de combatere a corupţiei din sistemul de sănătate. Un sistem electronic revizuit de raportare are ca obiectiv reducerea plăţilor informale. Dată fiind natura multilaterală a problemei corupţiei din sistemul de sănătate, principala provocare va fi aceea de a pune în aplicare în mod eficace toate măsurile prevăzute în cadrul Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”, conchide documentul.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite