Gravidele neasigurate, obligate să plătească taxe

Gravidele fără loc de muncă sunt nevoite să achite retroactiv o taxă de 320 de lei FOTO Adevărul

Deşi au fost declarate prioritate naţională cu gratuitate la analize pe perioada sarcinii, gravidele fără un loc de muncă s-au trezit în faţa unei surprize de proporţii: acestea sunt obligate să achite o taxă de 320 de lei pentru a fi luate în evidenţă de casele de asigurări de sănătate şi pentru a beneficia de investigaţiile specifice perioadei.

Surpriză de proporţii pentru medicii specialişti, dar şi pentru femeile însărcinate care au mers la casele de asigurări de sănătate pentru a fi luate în evidenţă. Cele care nu aveau un loc de muncă şi care nu şi-au achitat contribuţia la sănătate au aflat cu surprindere că trebuie să plătească o taxă de 320 de lei, asta în ciuda faptului că autorităţile se bat cu pumnul în piept că gravida beneficiază de gratuitate pe întreaga durată a sarcinii, dar şi în perioada de lăuzie.

Reprezentanţii Casei Naţionale de Sănătate susţin însă că toată lumea a înţeles greşit şi că de fapt diferenţierea între categoriile de gravide este făcută, în pachetul minim şi pachetul de bază. Problema, spun reprezentanţii pacienţilor, e faptul că pachetul minim nu defineşte care este numărul şi tipul de investigaţii pe care îl poate face o gravidă care nu şi-a plătit contribuţia la sănătate.

Riscurile sunt mari, atrag atenţia medicii, care nu aveau habar că odată ajunse la ghişeu pentru a se înregistra ca gravide, pacientele sunt nevoite să plătească retroactiv contribuţia la sănătate pe ultimele şase luni.

„O gravidă care nu a obţinut venituri este pusă să plătească retroactiv pe ultimele şase luni o sumă de 320 de lei, adică 54 de lei pe lună. Aceşti bani reprezintă contribuţia pentru calitatea de persoană fără venituri, persoană socială”, a explicat Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB).

Pachetul minim nu specifică numărul şi tipul investigaţiilor

„Legea spune că femeia gravidă are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală, indiferent dacă a cotizat sau nu. Problema este că pachetul minim nu specifică în mod limpede la ce investigaţii are dreptul gravida. Celor care se duc cu legea în mână în spitale li se spune că s-a depăşit plafonul, sunt refuzate şi sunt chemate următoarea lună. Prin formularea nespecifică, autorităţile lasă loc la interpretări. Legea ar trebui să prevadă clar ce primesc aceste femei”, arată Ana Măiţă, preşedintele Fundaţiei Mame pentru Mame.

Trimestrial, asociaţia primeşte zeci de solicitări şi întrebări de la femeile aflate în imposibilitatea de a plăti contribuţia la sănătate, dar care sunt însărcinate şi nu ştiu la cine să apeleze.

„Cele care nu-şi permit să plătească asigurare de sănătate se duc la maternitate când au dureri. Medicii nu au dosarul lor, nu ştiu dacă au vreo infecţie, nasc în orb. Dacă ar interpreta în sprijinul legii, o femeie gravidă ar trebui să intre automat în barca pachetului de bază, dar ei interpretează în textul legii şi cele care nu achită contribuţia la sănătate intră la pachetul minim. Asta în condiţiile în care România este în continuare pe primul loc la mortalitate infantilă, iar gravidele sunt considerate prioritate naţională”, a subliniat Măiţă.

Genetician: „Au crescut cazurile de sindrom Down”

Nu doar aceste cazuri s-au înmulţit, ci inclusiv cele de sindrom Down depistate de geneticieni în laborator. Potrivit profesorului Maria Puiu, preşedintele Societăţii Române de Genetică Medicală, testele sunt esenţiale. Asta pentru că, odată aduşi pe lume, copiii cu malformaţii sunt mari consumatori de servicii şi devin, pe de altă parte, şi un chin pentru părinţi, care cu greu îi pot ajuta.
 
„Indiferent dacă o gravidă este asigurată sau nu, dacă dă naştere unui copil cu sindrom Down, spre exemplu, el este asigurat şi statul ajunge să plătească foarte mult pentru el, fiind un mare consumator de servicii. Este firesc ca gravidele să beneficieze de sprijin, să fie testate şi consultate.

În lipsa acestora, riscul apariţiei malformaţiilor congenitale creşte. O ecografie îţi poate arăta o suspiciune, dar pentru a stabili clar e nevoie de amniocenteză sau careotip, pe care ne luptăm să îl introducem în lege. Nu m-am gândit că gravidele fără un loc de muncă sunt prinse la înghesuială şi puse să plătească retroactiv. În loc să promovăm creşterea natalităţii, deşi nu îi asigurăm marea cu sarea, trebuie să ne gândim că sunt doi oameni în loc de unul”, a conchis profesorul Maria Puiu, genetician şi medic pediatru.

Vom ajunge la 16 milioane de locuitori

Populaţia României, care a înregistrat un declin în ultimii 25 de ani, va continua să scadă pe cale naturală. La mijlocul secolului, ţara noastră ar putea ajunge la 16 milioane de locuitori dacă numărul mediu de copii aduşi pe lume de o femeie rămâne 1,3, cât este în momentul de faţă, arată profesorul Vasile Gheţău, membru al Academiei Române.