Voturile celor 5 milioane de pensionari reprezintă acum o necunoscută. Nu este clar câte dintre aceste voturi se vor duce la PSD.

Ce partide vor intra în parlament

Aşa cum arată sondajele acum, vor intra în parlament PNL, PSD, USR PLUS, Pro România, UDMR şi PMP. Cu posibile surprize, dacă ultimele două partide nu reuşesc să facă pragul electoral de 5%.

PNL. Va intra în parlament cu un scor de 32-34%. Nu va reuşi un scor mai mare, pentru că decontează greşeli majore în ultimul an de guvernare. Printre aceste greşeli, cele mai importante sunt:

  • Nu a început, măcar,  restructurarea aparatului bugetar. Ilie Bolojan a arătat la Bihor că se poate.
  • Educaţia este la pământ. Premierul Orban s-a prefăcut că nu observă prestaţia lamentabilă a ministrului Educaţiei. Va plăti la alegeri.
  • Deficitele şi datoria publică ale României au explodat. Există riscul să nu ne mai putem împrumuta pe pieţele externe.   Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade", recomandat pentru investiţii.
  • A păstrat o mare parte din garnitură de şefi numiţi de PSD. Exemplu, secretarul de stat de la universitar, Gigel Paraschiv. Episodul Barangă, numit la „spălarea banilor”, fără diplomă de Bacalaureat, este edificator. Blatul cu PSD, de la numirea lui Iordache la Consiliul Legislativ este, de asemenea, o piatră de moară de gâtul PNL.
  • A încurajat traseismul, a pus pe listele sale candidaţi veniţi de la PSD sau din alte partide şi chiar miniştri din fostele guvernări PSD-ALDE.


PSD. După toate sondajele ar obţine 23-25% din voturi. PSD plăteşte acum din greu epoca Dragnea, culminând cu epoca Dăncilă. În ciuda eliminării unor „vedete” ale regimului Dragnea, PSD nu are o echipă coerentă de oameni capabili să conducă ţară.

USR PLUS. Va obţine, probabil, 20-22% din voturi. Scorul de la locale se poate explica prin aceea că partidul a avut candidaţi în doar 65% din localităţi. Pe de altă parte, a reuşit performanţe majore, cu Primăria Generală  de la Bucureşti, ale sectoarele 1 şi 2, Timişoara, Braşov, Bacău, Câmpulung Muscel.  Profitând şi de erorile guvernării PNL, la care nu a fost parte, USR PLUS va reedita scorul de la europarlamentare, bazinul sau de votanţi din oraşele mari i-a rămas credincios. Voturile pro USR PLUS din marile oraşe ne arata tendinta electoratului spre partide „noi”, si lipsa de incredere in partidele „vechi”.

Pro România. Va lua între 6 şi 8%. Nu emite pretenţii, nu se înţelege cu PSD, se pregăteşte pentru episodul electoral 2024.

UDMR şi PMP vor obţine 5-6%, dar există şi riscul să nu facă pragul.

Vom avea un parlament, posibil cu următoare structură:

PNL 32-34%,  PSD 23-25%, USR PLUS 20-22%, Pro România 6-8%, UDMR 5-6%, PMP 5-6%.

Ce alianţe de guvernare nu se pot face

O alianţă de stânga, PSD-Pro România, ar avea 29-33%. Trecând peste faptul că Pro România nu se înţelege cu PSD şi nici nu vrea la guvernare în viitorul ciclu electoral, scorul cumulat nu-i permite să ridice pretenţii la guvernare.

O alianţă de dreapta, fără USR PLUS, iarăşi nu are şanse. PNL-PMP-UDMR ar avea 42-46%, insuficient pentru un guvern stabil. Nu mai punem la socoteală că UDMR are mereu pretenţii exagerate şi este instabil când i se cere să intre la guvernare. Riscul de a fi demis prin moţiune de cenzură este foarte mare.

Un guvern minoritar, PNL, aşa cum este acum, nu are şanse să treacă de votul parlamentului. Sau dacă trece, pentru că parlamentarii proaspăt aleşi nu vor alegeri anticipate, ar fi demis prin moţiune de cenzură la prima ceartă mai serioasă.

Combinaţia PNL-PSD mi se pare exclusă din start, nu mai suntem cu Ponta şi Antonescu la conducerea partidelor. Oricum, ar însemna decredibilizarea definitivă a PNL.

Singura variantă care răspunde artimetic pentru majoritatea parlamentară

Este PNL-USR PLUS-PMP. Cu un scor 57-62%. Dacă intră şi UDMR în acest joc, majoritatea ar fi şi mai largă. Aici apar problemele.

USR PLUS nu-l vrea premier pe Ludovic Orban, din multe motive. Deşi preşedintele Iohannis a declarat că Orban este prima sa opţiune, USR PLUS nu va ceda această  cerinţă maximală. Nici să-şi impună propriul premier, Dacian Cioloş, nu-i permite scorul obţinut, aşa că singura posibilitate este că preşedintele Iohannis să accepte altă variantă de premier. Posibili candidaţi: Siegfried Mureşan, Ilie Bolojan, Emil Boc.

O altă condiţie de forţă pusă de USR PLUS. Să obţină 5 ministere în cadrul guvernului, între care două ministere importante, cu greutate maximă în guvern. Plus postul de vicepremier. Şi să condiţioneze luarea deciziilor importante de acordul celor două partide mari care formează guvernul: PNL şi USR PLUS.

Va accepta PNL astfel de condiţii ultimative? Nu prea are ce face. USR PLUS nu moare de dorinţa de a intra la guvernare. Îi mai trebuie timp pentru consolidare doctrinară, organizatorică, a resursei umane. Nici nu are specialişti de primă mână care să conducă ministere importante.   Dar poate apela la specialişti neutri politic.  Ar putea refuza să intre la guvernare, dacă nu i se îndeplinesc condiţiile.  Sunt ţări în care negocierea formării unui nou guvern durează luni de zile. Posibil să se întâmple şi la noi aşa, de data aceasta.

Acest scenariu este grevat de impactul pandemiei, care ar putea lua proporţii nebănuite, cum vedem în alte ţări. Sigur că responsabilitatea decidenţilor politici trebuie să ţine cont, în primul rând, de acest context nefericit.

Ne rămâne doar să sperăm ca preşedintele Iohannis, conducerile PNL şi USR PLUS vor avea înţelepciunea necesară pentru a trece ţara prin această criză majoră.