Proiectul de lege de modificare a Legii Educaţiei Naţionale (LEN), Legea 1/2011, iniţiată de un grup de parlamentari USR PLUS a trecut de parlament, dar s-a împotmolit în pixul preşedintelui Iohannis, care a refuzat să o promulge, invocând abateri de la tehnica legislativă.

Cum argumentează preşedintele retrimiterea la parlament a legii în discuţie

Preşedintele spune în cererea de reexaminare că legea criticată face referire la un art din LEN deja abrogat:

„precizăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 a fost abrogat la data de 31 mai 2021, prin dispoziţiile art. I pct. 1 din OUG nr. 41/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. În aceste condiţii, considerăm că raportarea la o dispoziţie legislativă abrogată creează o situaţie normativă confuză, destinatarii normei fiind în dificultate atunci când trebuie să identifice norma juridică aplicabilă, ceea ce duce la o stare de insecuritate juridică”.

Nu e vorba doar de situaţie normativă confuză, ci de posibilitatea ca Legea criticată de preşedinte să poată fi atacată la CCR, exact cu aceste argumente, ceea ce ar fi condus la un blocaj şi mai mare.

Mai spune preşedintele:

Art. I pct. 9 din legea supusă reexaminării dispune preluarea conducerii interimare a instituţiei de învăţământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului şcolar. Însă, actul normativ nu reglementează situaţia în care termenul stabilit, respectiv finalul anului şcolar, nu este respectat. Astfel, considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situaţia tergiversării organizării concursului de ocupare a funcţiilor de conducere şi, implicit, la permanentizarea interimatului, în condiţiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul naţional de ocupare a funcţiilor de director sau director adjunct.

„De asemenea, analizând noile modificări operate în cuprinsul Legii nr. 1/2011, rezultă că legea transmisă la promulgare nu prevede dacă dispoziţiile sale se aplică inclusiv mandatelor interimare de director sau director adjunct în curs sau doar situaţiilor de vacantare apărute după intrarea legii în vigoare, ceea ce este de natură să afecteze claritatea normei, aceasta fiind lipsită de previzibilitate în aplicare. În acest sens, amintim prevederile art. 24 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări”.

Argumentele preşedintelui sunt pertinente. În opinia mea, vina aparţine iniţiatorilor legii, care nu au avut alături jurişti şi experţi în tehnică legislativă, pentru a nu face erori elementare.

Ce spun iniţiatorii legii în discuţie într-o scrisoare adresată preşedintelui

“Ne este greu să acceptăm că, în contextul în care au fost promulgate în ultimii ani legi cu carenţe normative semnificative, actuala propunere legislativă necesită o reîntoarcere în Parlament din cauza unei erori pur formale de numerotare a alineatelor generate chiar de o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care, fără să fie pusă în dezbatere şi fără să reclame o urgenţă, a distorsionat şi a periclitat securitatea juridică, bulversând o propunere legislativă aflată a priori în circuitul legislativ, după mai bine de 5 luni de cercetări, analize şi consultări.”

Îmi pare rău, dar argumentul cu promulgarea  în ultimii ani a unor legi cu carenţe normative semnificative nu stă în picioare. În primul rând,  nu se exemplifică cu  numele unor astfel de legi. În al doilea rând, nu înseamnă că dacă ai greşit în trecut trebuie să mergi la infinit cu astfel de greşeli.

Toată lumea vrea depolitizare managementului şcolar. Avem circa 35 de Inspectori Şcolari Generali numiţi de ministrul liberal Monica Anisie, fără concurs, din clientela politică a PNL. La 31 august expiră mandatele a circa 10.000 de directori de şcoli, titulari sau interimari, şi trebuie înlocuiţi. Înlocuirea se va face de către actualii Inspectori Şcolari Generali. Cu cine?

Ne spune dl deputat Virgil Guran, de la PNL, într-un discurs din parlament:

Ok, (propunerea) e venită din partea colegilor care nu prea au mulţi primari în teritoriu şi nu înţeleg cum merg lucrurile, dar vă spunem noi cum merg, e evident că fiecare partid îşi doreşte un director de şcoală”.

Cu subiect şi predicat, dl deputat de la PNL ne spune că este normal că partidul aflat la guvernare îşi doreşte posturile de directori de şcoală. Pentru a-şi mulţumi clientela politică, adaug eu.

Atunci cum rămâne cu depolitizarea managementului şcolar, prevazută în programul de guvernare? Inspectorii Şcolari Generali numiţi din clientela de partid a PNL, fără concurs, numesc la rândul lor 10.000 de directori de şcoli tot din clientela PNL, şi tot fără concurs. La propunerea conducerilor filialelor locale ale PNL. Şi asta din cauza unei legi prost făcute.

Scrisoarea adresată preşedintelui Iohannis de către parlamentarii USR PLUS îi cere acestuia să intervină pentru convocarea unei sesiuni parlamentara extraordinare, care să reglementeze numirea directorilor de şcoli de către CA, nu de către Inspectorii Generali numiţi politic.

Iarăşi o eroare. Convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare este atributul organelor de conducere ale celor două Camere. N-au decât să se înţeleagă între ei domnii Orban, Barna şi Hunor în vederea convocării acestei sesiuni extraordinare, în prima săptămână din august. Iar apoi, ministrul Cîmpeanu să producă rapid legislaţia secundară necesară. Ministrul Cîmpeanu a tergiversat cât a putut reglementarea numirii prin concurs organizat de CA a directorilor de şcoli.

O altă soluţie este ca actualilor directori de şcoli să li se prelungească automat mandatele pe  timpul necesar organizării concursurilor de ocupare a acestor funcţii.

Concluzie

Este clar că PNL, aşa cum recunoaşte dl Virgil Guran, vrea ca funcţiile de directori de şcoli să fie ocupate de persoane din clientela politică. Parlamentarii USR PLUS au vrut să facă un pas înainte, cu măsuri stabilite de programul de guvernare. Eroarea lor este că nu s-au consultat cu experţi în tehnică legislativă, pentru a nu face erori elementare în redactarea unei legi.

Îmi este teamă că nu se va găsi un consens în actuala coaliţie de guvernare pentru a rezolva această problema-test, pentru funcţionarea coaliţiei. USR PLUS are dreptate să acuze PNL că se abate de la cele convenite în programul de guvernare, şi a preluat practicile PSD, pe care le-a criticat cât era în opoziţie.

Dacă acest test nu este trecut de coaliţia de guvernare, va fi încă un motiv pentru destrămarea coaliţiei după congresele de alegeri  din partidele care compun coaliţia.