Procurorul de şedinţă al Parchetului General, structură care l-a trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu, a cerut ÎCCJ achitarea acestuia

Foto: Inquam Photos/ George Călin

La ultimul termen din dosarul în care Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale, procurorul de şedinţă de la Parchetul General a pus concluzii de achitare în cazul fostului şef al Senatului.

Procurorul de şedinţă a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicităţii faptei pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, potrivit informaţiilor Adevărul.

Conform legii, procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate.  Concluziile procurorului de şedinţă nu condiţionează posibilitatea Ministerului Public de a contesta decizia.

Dosarul a fost trimis instanţei supreme pe 15 decembrie 2020, alături de Tăriceanu fiind trimis în judecată şi Cristian Marciu, fost senator. Concret, procurorii spuneau că Marciu, deşi se afla în incompatibilitate cu funcţia de ales în Parlamentul României, a rămas în funcţie.

“Din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, primul inculpat se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015 când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului României. În această calitate a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări etc.)”, transmitea Parchetul.

Astfel, Tăriceanu este acuzat că, în calitate de preşedinte al Senatului, nu a făcut demersuri pentru vacantarea postului

“Faţă de cel de al doilea inculpat, s-a reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului României, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al primului inculpat (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare.

De asemenea, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale sus-menţionate, l-a ajutat pe primul inculpat să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate”, arătau procurorii.

Marţi a avut loc ultimul termen pe fond, urmând ca după o primă sentinţă să se judece apelul. Călin Popescu Tăriceanu a fost preşedinte al Senatului şi premier al României.