Prezenţa la vot

A crescut numărul  infectărilor zilnice cu coronavirus la un platou de 10.000 pe zi. Mortalitatea cauzată de COVID-19 este la noi  una dintre cele mai mari din Europa. Sistemul sanitar este aproape blocat, la secţiile ATI bolnavi stau întinşi pe tărgi pe holuri. Toate acestea şi altele i-au speriat pe români îndeajuns încât prezenţa la vot să fie mult mai mică decât în alte condiţii. Probabil între 35-40%. Pe cine dezavantajează şi pe cine avantajează această situaţie? Dezavantajat net este PSD, al cărui bazin electoral este format, majoritar, din oameni în vârstă. Mult mai temători în faţa COVID-19, pentru că fac forme severe, greu de stăpânit. Cei de vârstă medie şi tinerii, mai puţin temători, votează, în general, PNL sau USR PLUS. UDMR îşi va conserva, probabil, bazinul de 5-6%, deşi şi aici persoanele în vârstă se vor teme să meargă la vot. PMP şi Pro România vor face, probabil, pragul de 5%, deşi simpatizanţii PMP sunt de fapt ai preşedintelui Băsescu, şi ei oameni în vârstă. Cel mai probabil, după redistriburi, vom avea următorul tablou: PNL-32%, PSD-25%, USR PLUS-25%, PMP-5,5%, UDMR-5,5%, Pro România 6%.

Ce alianţă ar putea revendica guvernarea?

Preşedintele Iohannis şi conducerea PNL au juns la concluzia că varianta PNL-PMP-UDMR nu este suficientă pentru o majoritate stabilă şi că singura alianţă de guvernare sigură şi stabilă ar fi PNL-USR PLUS, eventual cu PMP şi UDMR. Asta rezultă din informaţiile scurse de la întâlnirea preşedintelui Iohannis cu conducerea PNL, şi a conducerii centrale a PNL cu şefii din teritoriu. Deja pare bătută în cuie această variantă. Variantele PNL-PSD sau USR PLUS-PSD ies din discuţie, dacă cele două partide de dreapta nu vor să se scufunde sub presiunea dispreţului românilor. N-ar mai guverna, ar fi ciuca bătăii de joc a presei şi majorităţii  românilor.

Dar de aici încep problemele. Preşedintele Iohannis susţine PNL, ca fiind singurul partid ce şi-a asumat guvernarea în condiţii dificile şi care a gestionat corect criza adusă de pandemie. Nu prea are dreptate. PNL n-a chemat USR PLUS să intre la guvernare în noiembrie 2019, fapt pe care preşedintele se preface că-l uită. A guvernat minoritar cu consecinţele pe care le ştim.

Gestionarea pandemiei a fost bună spre mediocră. Vedem ce se întâmplă în secţiile ATI din spitale, la Piatra Neamţ, la Suceava, mortalitatea foarte mare în comparaţie cu ţări vest-europene, bolnavi întinşi pe tărgi pe holurile spitalelor, capacitatea de testare fie prea mică, fie nefolosită la capacitatea maximă, de 50.000 de teste zilnic, cum se laudă guvernul. Pacienţi trataţi în cort, în curtea spitalelor. Şcoli închise şi unde trebuie şi unde nu trebuie, carantinare pe hârtie, în realitate nu se realizează.

Mai grav, managerii de spitale, puşi din clientela de partid, n-au stăpânit pandemia şi au fost necesari manageri militari pentru a face, cât de cât faţă, problemelor grave. DSP-urile sunt la pământ, nu mai fac de mult anchete epidemiologice, iar asimptomaticii sau cei cu forme uşoare stau acasă, unii dintre ei  până în clipa când e prea târziu să mai fie salvaţi. Despre alte probleme care au erodat grav guvernarea PNL, miniştri incapabili,  manageri incompetenţi selectaţi din clientela de partid, deficite bugetare ridicate la cer de un ministru incapabil să înţeleagă mersul economiei, am tot scris, şi eu şi alţi autori.

Ce condiţii va pune USR PLUS pentru intrarea la guvernare

Pentru USR PLUS, viitoarea guvernare de 4 ani va marca definitiv viitorul acestui partid. Însoţirea la guvernare cu PNL, un partid vechi, cu şefi învechiţi în relele politicii româneşti, s-ar putea dovedi fatală pentru USR PLUS. De aceea ar trebui „să-şi vândă scump pielea”, în negocierea participării la guvernare.

Viitorul premier. Din informaţiile care circulă în media, USR PLUS nu-l vrea premier pe Orban, exact invers decât doreşte preşedintele Iohannis. Şi nici să guverneze alături de PMP. Sigur, preşedintele are dreptul să desemneze  pe cine doreşte pentru funcţia de premier. Iar USR PLUS are dreptul să nu voteze în parlament un viitor guvern Orban, sau să-l voteze fără să intre la guvernare. Să-l lase minoritar şi să nu voteze eventuale proiecte de legi pe care nu le consideră binevenite pentru interesele României. Propunera USR PLUS ar fi Dacian Cioloş sau, dacă preşedintele ţine mortiş la un premier de la PNL, pe unul dintre Siegfried Mureşan, Ilie Bolojan sau Emil Boc. Atacurile lui Orban şi a altor şefi ai PNL la adresa USR PLUS au lăsat urme adânci, imposibil de ignorat în continuare. Rămâne de văzut cum va proceda preşedintele Iohannis, care spune că desemnarea lui Orban este nenegociabila,  în urma refuzului USR PLUS de a-l accepta pe Orban viitor premier. USR PLUS poate susţine că nu intră la guvernare cu un premier pe care nu-l agreează. Ar fi de condamnat o astfel de poziţie? Personal o consider corectă.

Ministere cerute de USR PLUS. Iohannis şi PNL ar vrea ca USR PLUS să se mulţumească cu câteva ministere neimportante. Informaţiile de presă spun cu totul altceva. USR PLUS ar dori cel puţin 5 ministere,  Justiţie, Interne, Sănătăţii, Mediului şi Educaţiei. Nu văd cum PNL ar accepta astfel de cereri maximaliste, argumentul fiind ca USR PLUS nu are oameni calificaţi pentru astfel de posturi. Din câte am auzit, reacţia USR PLUS va fi: noi nu punem în funcţii importante oameni din clientela de partid, care să acţioneze „în linie” cu partidul, cum face PNL. Găsim experţi independenţi, care să aibă un CV şi o carieră în spate pe care oameni politici din clientele de partid nu le pot avea. Corectă poziţia aceasta, pentru că dezastrele din Educaţie, Sănătate, Transporturi, au fost produse de oameni ajunşi în conducerile partidelor pornind de la lipirea de afişe, şi urcând în cariera politică fără o carieră profesională de excepţie în spate, care să-i califice pentru funcţia de ministru. Exemplele sunt aşa de multe că mi-aş pierde timpul enumerându-le.

Ce va face USR PLUS dacă Iohannis-Orban nu le va accepta cererile? „Descurcaţi-vă, şi fără noi.  Nu putem fi parteneri într-un proiect în care nu credem şi care ne-ar putea afecta viitorul politic.” Mi se pare corectă o astfel de abordare.

Negocierile pentru viitorul guvern vor fi extrem de dificile şi îndelungate. Dacă Iohannis şi Orban se vor încăpăţâna să-şi suina pretenţiile, neglijând opţiunile politicienilor noi, care nu sunt învechiţi în relele politicii româneşti, nu vom avea prea curând un guvern stabil validat de parlament. Deficitele bugetare, absenţa bugetului pe 2021, riscul ca România să nu se mai poată împrumuta, evoluţia pandemiei şi a economiei cer dimpotrivă, un guvern stabil şi valid, cu majoritate confortabilă în parlament, cât mai curând posibil.

Rămâne ca alegătorii să arate la vot cum optează între oameni vechi şi oameni noi, între partide vechi şi partide noi.