Legea care interzice partidele maghiare extremiste

Guvernul a hotărât ieri că Parlamentul decide cu privire la legea propusă de mine privind interzicerea partidelor extremiste care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art.1 alin.(1), art. 3 alin.(1), art. 13, art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României. Parlamentul are deci o şansă unică să pună capăt extremismului instituţional.

Proiectul de modificare a legii partidelor politice propus de mine spre dezbaterea Parlamentului (AICI) vizează modificarea art. 3 în sensul introducerii interzicerii exprese a partidelor politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă următoarele prevederi constituţionale: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, Teritoriul României este inalienabil, În România, limba oficială este limba română, Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri, Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale, Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise, adică prevederile art.1 alin.(1), art. 3 alin.(1), art. 13, art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României.

Fără o lege care să interzică direct activităţile anti-constituţionale ale partidelor maghiare, ne aflăm în prezent în situaţia în care mai multe partide maghiare din România (nu cumva toate?) au ca obiectiv descis şi nesancţionat de lege încălcarea Constituţiei acestei ţări în mai multe din principiile sale.

De asemenea, legea propusă de mine stipulează că partidele politice nu pot organiza activităţi militare sau paramilitare, referendumuri, mitinguri sau activităţi care aduc atingere art.1 alin.(1), art. 3 alin.(1), art. 13 din Constituţia României şi nici alte activităţi interzise de lege.

O asemenea lege poate părea redundantă pentru că cere expres partidelor politice din România să respecte, de fapt, Constituţia, care este obligatorie. Dar fără o lege care să interzică direct activităţile anti-constituţionale ale partidelor, ne aflăm în prezent în situaţia în care mai multe partide maghiare din România (nu cumva toate?) au ca obiectiv descis şi nesancţionat de lege încălcarea Constituţiei acestei ţări în mai multe din principiile sale. De fapt, art. 3 din Legea partidelor politice îşi propune să stabilească anumite condiţii în care pot funcţiona partidele politice înregistrate în România, stabilind şi interdicţiile generale pe care formaţiunile politice trebuie să le respecte. Aceste condiţii şi interdicţii au câteva lacune care permit partidelor politice maghiare din România, active la această oră în peisajul politic românesc, să acţioneze împotriva spiritului acestei legi şi împotriva Constituţiei, încălcând de fapt art. 3, alin. (1) din Legea 14/2003 care spune că ”Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale”. Această prevedere trebuie clarificată şi impusă ca obligativitate în cadrul legii patidelor politice pentru ca interdicţia de a acţiona ca partid politic împotriva Constituţiei să devină efectivă şi determinantă şi să îşi producă efecte de interzicere a formaţiunilor care încalcă legea fundamentală a statului român.

Parlamentul României are aşadar ocazia, în această sesiune parlamentară, să pună capăt extremismului instituţionalizat al partidelor maghiare şi să taie răul din rădăcină, legiferând expres ceea ce ar trebui respectat şi în momentul de faţă: Constituţia ţării. Autorităţile române nu pot lua însă măsuri efective şi eficiente împotriva partidelor politice maghiare la această oră pentru că nu au instrumentul unor prevederi legale clare de partea lor. Legea propusă de mine le oferă acest instrument şi sper ca Parlamentul să voteze această modificare a legii partidelor ca să facem curăţenie în România şi să putem opri astfel maladia extremistă maghiară în punctele ei nevralgice. Că, ulterior, extremiştii se vor refugia în tot felul de ONG-uri şi fundaţii, e mai puţin important. Acestea nu pot candida şi nu pot avea influenţă politică. În plus, şi ele trebuie să respecte Constituţia, şi, dacă nu o vor face, vom găsi mijloacele legale să le obligăm să conştientizeze că activează într-un stat care are legi şi care are capacitatea de a impune respectarea lor.