Guvernul României nu pare să fi înţeles condiţiile de obţinere a banilor prin PNRR

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Aşa se deduce din entuziasmul afişat de guvernanţi după aprobarea PNRR şi semnarea acordului de împrumut cu CE, de aproape 15 miliarde de euro. Trecem acum peste faptul că prin acest împrumut România depăşeşte gradul de îndatorare de 60% din PIB, acceptat prin Tratatul de la Maastrict. Din planul de măsuri foarte riguros, acceptat de România, 20 trebuie îndeplinite în Trimestrul IV 2021.

Adică într-o lună! Iar în semestrele I şi II din 2022 alte zeci de măsuri trebuie îndeplinite. În iulie 2022, CE trage linie să vadă cât s-a îndeplinit din planul de reforme şi investiţii. Dacă CE constată că sunt restanţe, opreşte viitoarele alocări din PNRR, ba mai cere înapoi şi banii acordaţi ca avans din împrumut şi fonduri nerambursabile.

Iată comunicatul ministerului Finanţelor referitor la împrumutul de aproape 15 miliarde de euro:

Banii vor veni în 10 tranşe, iar prima rată va fi de aproape 2 miliarde de euro. Împrumutul va fi folosit pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sumele vor fi disponibilizate în 10 rate, în baza îndeplinirii de către partea română a jaloanelor şi ţintelor prevăzute în reformele şi investiţiile asociate împrumutului.

Rezultă că banii din împrumut nu sunt pentru alocaţii, pensii şi salarii, ci pentru cheltuelile bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi vor fi acordaţi condiţionat de îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor prevăzute în reformele şi investiţiile asociate împrumutului.

Din toate discuţiile şi dezbaterile guvernului de zilele acestea nu rezultă că înţelege obligaţia de a realiza aceste reforme, dacă vrea banii din PNRR.

Programul reformelor

Jaloane, ţinte, indicatori şi calendarul de monitorizare şi implementare aplicabile împrumutului şi fondurilor nerambursabile, în trimestrul IV 2021.

Componenta 1 - Managementul Apei. Măsura 1

Componenta 4 - Transport sustenabil. Măsurile 69, 78

Componenta 6 - Energie. Măsura 113

Componenta 7 - Transformarea digitală. Măsurile 142, 146, 150

 Componenta 8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii. Măsurile 212, 220

Componenta 9 - Suport pentru sectorul privat şi CDI. Măsurile 247, 250, 253, 259, 270

Componenta 12- Sănătate. Măsura 366

Componenta 14 – Bună guvernanţă. Măsurile 426, 450, 451

Componenta 15 - Educatie. Măsurile 462, 464

Pentru îndeplinirea acestor măsuri într-o lună de zile trebuiau realizate pregătiri ample, aşa cum am scris aici pentru Educaţie. Nu văd cum într-o lună pot fi realizate astfel de măsuri, şi pregătite alte zeci de măsuri în trimestrele I şi II din 2022.

Vechea noastră filosofie, lasă că merge şi aşa, îi păcălim noi în vara viitoare pe cei de la Bruxelles, nu funcţionează. Polonia şi Ungaria încă n-au primit aprobarea pentru PNRR, din cauza divergenţelor cu UE.

Încă odată, să înţeleagă şi guvernanţii. Dacă în iulie 2022, cele 20 de măsuri din 2021 şi cele alte câteva zeci din trimestrele I şi II 2022 nu sunt îndeplinite, dăm înapoi şi banii primiţi ca avans.

Îndeplinirea măsurilor necesită eforturi conjugate, interministeriale, şi cu alte instituţii ale statului. Sunt necesare echipe mixte, cu şefi de proiect, pentru fiecare măsură din cele 20 aferente anului 2021. Cu date fixe de control şi evaluare. Eu n-am auzit nimic din toate acestea. Şi mai avem doar o lună, în care vin şi sărbătorile de iarnă şi concediile aferente.

Cred că guvernanţii noştri sunt inconştienţi, sau nu pricep ce aşteaptă CE de la ei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite