Şi cum ar putea fi oare altfel când Domnia Voastră, care staţi pe scaunul lui Titu Maiorescu, aţi vorbit despre sminteala bacalaureatului, examenul maturităţii, într-o singură zi! Doamne fereşte!

Ştiu că Domnia Voastră, împreună cu Capul Ţării, consumaţi multă energie în cestiunea educaţiei. Dintru începutu trebuie să vă spun că treaba nu este uşoară şi nu trebuie făcută de mântuială. Noi, Partidul Liberal, am gândit reforma instrucţiunii publice drept un pas obligatoriu pentru deşteptarea Ţării. De aceea, nu doar că am construit mii de noi şcoli, însă ele ar fi fost fără de trebuinţă dacă părinţii pruncilor nu îi puteau trimite la învăţătură. Cu sprijinul înţeleptului nostru Rege Carol s-au înfiinţat băncile populare, cooperativele săteşti, obştile, toate menite a-l ajuta pe ţăranul oropsit să ducă o vieaţă mai bună. În 1908 spuneam: < M-am străduit ca din învăţători şi preoţi să creez o forţă pe care s-o îndreptez întreagă contra stării de ignoranţă şi de decădere a ţărănimii sub toate formele ei.>

Reforma instrucţiunii trebuie să aibă drept punct de căpătâi ajutorarea celor ce au mai mare trebuinţă, nu doar a pruncilor boiereşti ori a marei burghezii. Degeaba construiţi ziduri dacă pruncii merg flămânzi la şcoală. Unui copil nu-i stă capul la trigonometrie sau la faptele lui Iulius Caesar dacă este lihnit de foame. Trebuie să faceţi un sistem de burse prin care să-i ajutaţi pe cei lipsiţi de posibilităţi. Ar trebui lăsaţi copii să stea mai mult la şcoală, iar acolo să-şi facă lecţiile şi să primească mâncare. Tineretul studios, dar fără posibilităţi băneşti, trebuie sprijinit să-şi continue formarea educaţiei şi a caracterului. Eu, copil din târgul Dorohoiului, nu aş fi avut niciodată şansa de studia la Paris dacă nu aş fi primit o bursă din partea Ministrului Titu Maiorescu. Ajutaţi, Domnule Ministru, junimea acestei ţări să studieze în Apus, însă trebuie să-i convingeţi să revină în patria noastră, pentru a contribui la ridicarea ei morală şi materială.

Domnule Ministru, probabil că nu ar fi meritat osteneală de a vă transmite această scurtă epistolă dacă nu aş fi aflat că Partidul Liberal trădează crezul generaţiei paşoptiste. Admiterea la liceu se face, din câte ştiu eu, în baza unui examen naţional şi a unei fracţii din notele de la gimnaziu. Desigur, ca orice lucru omenesc, nu este lipsit de imperfecţiuni şi nedreptăţi. Însă acum vreţi să introduceţi un examen organizat de fiecare liceu. Acesta poate fi izvorul unei coruperi neîntrerupte a junimii. Dăscălimea din liceele care organizează examen de admitere va fi tentată să pună la cale un sistem paralel de meditaţii, pe care şi-l vor putea permite doar boierii şi burghezia. Copiii ţăranilor şi a lucrătorilor manuali vor fi astfel excluşi de la studiile înalte doar pentru că nu vor putea plăti mediaţiile cu profesorii din acele licee. Nu vreau să fac nimănui un procesu de intenţie, dar ştim cât de puternică este influenţa Fanarului asupra moralei compatrioţilor noştri, astfel încât avem nevoie de reguli dure, precise şi necorupte, aşa cum sunt la naţiunile avansate ale Apusului, Franţa şi Germania. 

Pentru a realiza cu succes reforme atât de importante, care vor influenţa destinul junimii ţării noastre pentru următoarele decenii, ministrul Instrucţiunii Publice trebuie să fie chiar el un exemplu de onestitate, curaj şi reuşită autentică în viaţa academică. De aceea, cu modestie, vă fac cunoscută opinia mea despre rolul unui ministru: <Ministrul trebuie să fie executorul, păzitorul, servitorul legii şi niciunul din paşii săi nu trebuie să iasă din calea dreptăţii şi a legalităţii. Silinţele sale trebuie să fie îndreptate numai spre îmbunătăţirea a ceea ce este spre încurajarea binelui şi pedepsirea răului>.

În concluziune, Domnule Ministru, nu stricaţi lucrurile care funcţionează, ci perfecţionaţi-le! Şi, mai presus de toate, nu permiteţi ca în locul muncii oneste aducătoare de progres să fie instaurată legea celui mai bogat şi mai norocos în viaţă. Dacă vreţi progres în societate, tinerii noştri trebuie să ştie că succesul în viaţă trebuie construit prin muncă, onestitate şi spiritul dreptăţii, nu prin banii familiei sau, mai grav, prin hoţie.

Al Dvs.,

Profesor Spiru Haret.”

Pentru cei care interesaţi de activitatea fondatorului educaţiei moderne din România vă informez că pot fi accesate gratuit „Operele lui Spiru Haret”, volumele I-XII, publicate de Editura Comunicare.ro.