De ce sloganurile anti-PSD devin virale, dacă lumea e atât de mulţumită? 

Asta este întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună liderii partidului.

Liviu Dragnea le-a trasat sarcină miniştrilor să iasă în faţa publicului şi să prezinte bilaţul la şase luni de la instalarea Guvernului Dăncilă.

Dincolo de câteva prostii debitate, nimic nu a reţinut atenţia. Nu ar fi trebuirt să fie invers, pentru că bilanţul este cu adevărat glorios?

Conform premierului şi miniştrilor săi, nu a existat în niciun domeniu vreo neîmplinire, vreoîntârziere, vreo problemă cât de mică. Numai succese şi realizări. Salariile cresc. Pensiile se majorează. Pensionarii sunt trimişi în Grecia, pe când ei nu sperau să ajungă nici măcar la Techirghiol. Economia expandează ca popcornul în cuptorul cu microunde. Bugetul se umflă şi miliardele de lei dau pe dinafară. Cu un asemenea bilaţ orice guvernare ar trebui să stea liniştită. Pe unde ar trece miniştrii şi capii partidului, ar trebui să fie întâmpinaţi cu flori. Iar dacă, izolat, ar apărea manifestări de rea-credinţă, ele nu ar avea nicio şansă de a fi răspândite pentru că oamenii, fericiţi şi îndestulaţi, nu ar accepta aşa ceva. Iar ca semn de solidaritate cu partidul, ar fi apărut a doua zi nu una, cii mii de plăcuţe personalizate „Iubim PSD”!

Faptul că nu s-a întâmplat aşa dovedeşte o cu totul altă realitate faţă de cea zugrăvită de propaganda oficială.

Economia creşte pe datorie. Majorările de salarii şi de pensii se fac şi ele tot pe datorie. Rectificarea bugetară „pozitivă” s-a realizat printr-un truc al Comisiei de Prognoza. Produsul Inten Brut estimat pentru acest an a fost majorat din pix, exact cu cât a fost nevoie pentru ca deficitul să rămână în limita pragului de 3%. După care s-au tăiat banii de la unii şi s-au dat la alţii. Cu asemenea prestidigitaţii bugetare nu mai păcăleşti pe nimeni. Oameni văd cât au crescut preţurile. Oamenii văd că nu se construieşte nimic. Oamenii văd că nu beneficiază de condiţii mai bune în Sănătate şi în Educaţie. Oamenii văd că sunt trataţi prost de funcţionarii pe care îi plătesc să le rezolve problemele. Oamenii văd că slujbele la stat, cu mult mai bine plătite ca în sectorul privat, sunt arondate copiilor şi rudelor mai-marilor PSD. Oamenii văd că legile sunt modificate pentru a servi intereselor persolale ale celor care sunt la butoane.

Românii continuă să plece din ţară, pentru că aici nu îşi văd viitorul.

Iar când se întorc acasă, vin să protesteze. De ce? De ce e lumea nemulţumită în ciuda marilor realizări ale PSD? De ce peste o jumătate de milion de români au semnat în campania „Fără penali în funcţii publice”? Răspunsurile sunt simple, dar dacă nu vrei să le iei în seamă, te trezeşti cu plăcuţe de înmatriculare din Suedia şi cu un miting al diasporei în Piaţa Victoriei pentru clarificări şi explicaţii suplimentare.