Varianta cea mai probabilă pe 26 mai: PSD are un scor mic, iar referendumul trece

În 2016, PSD a înregistrat un scor care l-a dus la putere, pentru că s-au prezentat la vot 7 milioane de alegători, iar 12 milioane au absentat. În cei doi ani şi cinci luni, de când PSD-ALDE sunt la guvernare, s-au convins mai toţi românii, şi cei prezenţi şi cei absenţi la vot în 2016, că ţara a ajuns pe mâinile unor analfabeţi, inculţi şi incompetenti.

Nu toţi românii. Rămân mulţi alegători captivi în promisiunile coaliţiei PSD-ALDE, deşi prin buzunare le cam fluieră vântul. Câţi mai sunt, vom afla pe 26 mai. Ştim că românii nu sunt naivi, sunt pragmatici şi isteţi. Nu prea poţi să-i duci de nas cu promisiuni, pe care nu le onorezi timp de doi ani şi jumătate. Povestea cu creşterea de salarii şi de pensii nu mai ţine. Creşterile de venituri, atâtea câte au fost, au fost înghiţite de inflaţie, de creşterea preţurilor. În socoteala lunară din bugetele familiale dă cu minus. În schimb, conducătorii României beneficiază de pensii şi salarii nesimţite de zeci de mii de euro. PSD şi-a dat prin lege 47 milioane de euro din bugetul ţării, în timp ce 2000 de şcoli au wc-ul în curte, iar cetăţenii mor prin spitale din cauza infecţiilor.

99% dintre români nu au dosare penale. Nu îi interesează „statul paralel”, „abuzurile” din justiţie, „imperialismul” european care sabotează interesele României. Îi interesează infrastructura României, şcoli performante, spitale curate şi fără infecţii. Bani europeni ne stau la dispoziţie, dar nu avem miniştri şi conducători capabili să-i aducă în ţară. Pentru că sunt greu de furat. Apartenenţa la UE si NATO şi-a aratat beneficiile pentru mai toti românii, incepând cu rudele celor patru milioane de români care muncesc in UE.

În aceste condiţii, nu văd cum cei 60% dintre alegători, absenţi în 2016, îşi vor permite să ignore viitorul ţării, al lor şi al familiilor lor.

Acum încep întrebările

În ipoteza că pe 26 mai referendumul va trece, iar PSD va înregistra un scor mic, în jur de 20%, ce se va întâmpla pe 27 mai?

Există mai multe scenarii. Cel mai simplu este cel în care dezertează de la coaliţia PSD-ALDE suficienţi parlamentari încât să treacă rapid o moţiune de cenzură depusă de opoziţie. Greu de crezut că Dragnea va ţine in frâu parlamentari care nu mai au vreun viitor la următoarele alegeri parlamentare. Complicată va fi coagularea unei noi coaliţii de guvernare şi a unui nou guvern. Parlamentarii fugiţi din coaliţie se vor refugia la Ponta, astfel încât fără contribuţia parlamentarilor de la Pro România nu cred că s-ar putea forma o nouă majoritate. Se vor înţelege Ponta cu Orban, cu Dan Barna şi cu Dacian Cioloş, mai ales asupra numelui premierului noului guvern? Este primul obstacol major. Există posibile combinaţii, care să mulţumească partidele. Dacă PNL va avea cei mai mulţi parlamentari din noua majoritate, îl poate nominaliza pe Siegfried Mureşan să negocieze formarea noului guvern. Pe Orban nu-l văd capabil să coaguleze partidele de opoziţie: USR-PLUS, Pro România, PMP, eventual şi UDMR. Este prea orgolios şi nedispus la compromisuri. Candidaţi acceptabili mai sunt Corina Creţu şi Dacian Cioloş. Toţi aceşti candidaţi au expertiză, inteligenţa şi capacitatea de a conduce un guvern. Şi o imensă experienţă în relaţiile cu UE, unde au avut funcţii importante.

Preşedintele Iohannis are un rol decisiv. În primul rând, rezultatele referendumului vor avea forţa juridică a unui text de Constituţie, şi preşedintele este obligat să ţină cont de ele, chiar dacă nu s-au formalizat în Constituţie. Tot preşedintele are dreptul să aducă la aceeaşi masă toate forţele politice de opoziţie, inclusiv partidul lui Ponta, inclusiv UDMR, şi să-i facă să înţeleagă că trecem prin momente decisive pentru viitorul României şi al cetăţenilor săi. Eventual să-i oblige sa accepte variantele „coapte” în laboratoarele de la Cotroceni.

Un pericol major

Un nou guvern ar trebui să ia înapoi o parte din cadourile „otrăvite” date populaţiei de către coaliţia PSD-ALDE. Şi pentru că bugetul nu are resurse să le susţină în continuare şi pentru că sunt şi alte domenii importante care au nevoie de bani, în primul rând infrastructura, dar şi educaţia şi sănătatea. Oricât ai explica populaţiei care va pierde din veniturile deja acordate, aceasta nu va înţelege. Este exact scenariul din 2010, când Băsescu şi Boc s-au „sinucis” politic, pentru a salva România de la soarta Greciei. Dacă aşa ar proceda şi un nou guvern după 26 mai, s-ar ajunge în situaţia ca în 2020 PSD să câştige alegerile parlamentare „en fanfare”. Este greu de ales o cale câştigătoare pentru România. Există şi varianta ca Dragnea să fie eliminat de propriul partid, Ponta să revină în fruntea PSD şi să preia guvernarea în calitate de premier. Nu este o variantă de neglijat, oricum mai bună decât actuala guvernare, ţinând cont de experienţa câştigată de Ponta în timpul cât a guvernat, dar şi după aceea. Cu rezultatele referendumului, Iohannis dar şi magistraţii vor avea toată libertatea să se opună unui guvern Ponta dar şi parlamentului dominat de PSD, Pro România şi, eventual ALDE, dacă mai apar încercări de subordonare şi nerespectare a independenţei justiţiei. Dacă PSD, Pro România şi ALDE prezintă preşedintelui o majoritate parlamentară clară, nu văd cum acesta s-ar putea opune formării unui nou guvern condus de Ponta sau Corina Creţu. Sprijinul ALDE va fi asigurat dacă PSD îi garantează lui Tăriceanu candidatura la preşedinţie, oricum nu are alt candidat valabil, capabil să-l înfrunte pe Iohannis. Este un scenariu valabil, care poate să convină şi opoziţiei actuale. Dacă este să nu ia înapoi ce a dat PSD-ALDE, apoi tot ei ar trebui să demonstreze că au resurse pentru susţinerea în continuare a pensiilor şi salariilor majorate de actuala coaliţiei. Fără să sacrifice investiţiile.

O posibilitate există, totuşi, pentru ambele variante

Fie o guvernare PSD-Pro Romania-ALDE, fie una a actualei opoziţii, PNL, USR şi PLUS, UDMR şi PMP, să treacă la o reducere masivă a cheltuielilor de funcţionare a statului, fără să afecteze păturile sărace ale populaţiei. Desfiinţarea de ministere, agenţii, trecerea ţării la opt regiuni şi eliminarea verigilor judeţene pot duce la economii importante în cheltuielile de funcţionare a statului, şi elibera fonduri pentru investiţii, educaţie şi sănătate. De pierdut pierde înalta birocraţie din ministere şi agenţii, care oricum au bani puşi în rezerva proprie şi au şi capacitatea şi banii să deschidă afaceri private. Un alt loc de unde se pot face economii este reprezentat de ajutoarele sociale, care trebuie să se adreseze exclusiv celor care au nevoie de ele, pentru că fizic şi/sau psihic nu pot munci. Sau în situaţii limită precum o mamă singură cu mai mulţi copii.

Concluzie

Indiferent în care dintre variante ne vom afla, dacă preşedintele Iohannis va proceda cu înţelepciune, iar partidele care au criticat, pe bună dreptate, coaliţia PSD-ALDE, vor demonstra că sunt altfel de partide, pentru care intersul ţării este deasupra intereselor de partid, se va găsi o soluţie care să scoată ţara din criza profundă în care se află. Să fim optimişti!