Unde a greşit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni

Unde a greşit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni

Ministrul Ramona Mănescu nu s-a implicat în acţiunea de căutare şi salvare a victimelor după prăbuşirea avionului pilotat de Adrian Iovan FOTO Marian Iliescu

Ministrul Transporturilor a ignorat Hotărârea de Guvern care o plasează pe Ramona Mănescu în fruntea listei celor obligaţi să se ocupe de accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Apărarea ei a fost un Ordin de ministru, normă inferioară unei HG.

Ştiri pe aceeaşi temă

La două săptămâni de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a prezentat un raport prin care a încercat să scuze neimplicarea ministerului pe care îl conduce în operaţiunea de găsire şi salvare a victimelor. Din acest raport, aflăm că Ramona Mănescu nu a convocat Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă pentru că nu au fost îndeplinite o serie de condiţii necesare. Ramona Mănescu face referire la un Ordin de ministru din 2012, semnat de Ovidiu Silaghi, pentru organizarea şi funcţionarea Comitetului  ministerial pentru situaţii de urgenţă.

În respectivul ordin, la articolul 6, alineatul 3, scrie aşa: „Comitetul ministerial coordonează activitatea şi asigură gestionarea situaţiilor generate de producerea accidentelor majore pe căile de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, datorate unor cauze tehnice, cutremure, alunecări de teren, căderi masive de zăpadă, polei, vânturi puternice, tornade, uragane, blocaje de gheţuri pe Dunăre, ploi torenţiale, inundaţii, alte fenomene meteorologice care pot scoate din uz sau produce disfuncţionalităţi infrastructurilor de transport şi totodată pot afecta starea de normalitate socială sau economică”. 
 
Ramona Mănescu a interpretat acest articol de lege în sensul că trebuie îndeplinite „patru condiţii cumulative” pentru întrunirea Comitetului, şi să fie „susceptibile să scoată din uz sau produce disfuncţionalităţi infrastructurilor de transport şi totodată pot afecta starea de normalitate socială sau economică”, după cum explică în raport. Cu alte cuvinte, ministrul interpretează că acel comitet trebuia întrunit nu doar dacă accidentul aerian s-ar fi produs, ci şi dacă ar fi scos din uz sau ar fi afectat infrastructura de transport ş.a.m.d.
 
Interpretarea este în mod evident eronată, iar condiţiile nu sunt cumulative, ci separate între ele. Se observă că acele „alte fenomene meteorologice” care să fi afectat infrastructura atrăgeau convocarea comitetului, şi nu accidentul aerian în sine. Pe logica ministrului, dacă un avion de linie cu 300 de pasageri la bord s-ar prăbuşi într-o zonă izolată, deci fără să afecteze infrastructura, comitetul nu ar trebui convocat. 
 
Normă inferioară ridicată la rang de scuză
 
Dincolo de interpretarea eronată a textului din ordinul ministrului, Ramona Mănescu face o altă greşeală mare: îşi motivează inacţiunea cu ordinul ministrului, normă inferioară unei Hotărâri de Guvern, care reglementează clar cine gestionează astfel de accidente. Este vorba despre HG 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă. 
 
Astfel, articolul 4 din Regulament prevede: „În vederea gestionării situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă au competenţe următoarele structuri: Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor (MT); Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul MT, denumit în continuare Centrul operativ (…)”. Mai mult, regulamentul aprobat prin HG nu prevede nicăieri că accidentul trebuie să fie „major“, aşa cum a invocat ministrul Transporturilor, ci vorbeşte despre „accident de aviaţie civilă“.
 
Pentru a fi clară, Hotărârea de Guvern 741/2008 are în Anexa 3 (click pentru a mări imaginea din dreapta) o schemă a conexiunilor dintre structurile organizatorice care participă la activitatea de căutare şi salvare, iar organul de decizie este Comitetul ministerial din cadrul Ministerului Transporturilor. 
 
Ministerul Transporturilor nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitărilor pentru clarificarea acestei 
situaţii.
 
De ce este important un centru de comandă
 
Aşa cum s-a putut observa, nu a existat o coordonare între instituţiile implicate în căutarea şi salvarea victimelor accidentului aviatic. Practic, comunicarea între STS, ISU, Romatsa a fost una defectuoasă, ceea ce a dus la întârzierea localizării avionului prăbuşit şi a acţiunii de căutare. Un astfel de centru de comandă ar fi putut face ordine în haosul instalat în rândul participanţilor la acţiune. Ar fi colectat datele de la cei din teren şi instituţiile abilitate să localizeze aeronava şi ar fi putut da ordine şi indicaţii clare, coordonând astfel operaţiunea de salvare a victimelor. În urma accidentului, două persoane şi-au pierdut viaţa (pilotul Adrian Iovan şi locotenent Aura Ion). Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai bine de cinci ore de la prăbuşirea avionului. Câteva zile mai târziu, ministrul de Interne Radu Stroe şi-a dat demisia, la fel ca şi şeful Romatsa, Aleodor Frâncu. Premierul Victor Ponta a încercat în ultima şedinţă de CSAT să obţină demiterea şefului STS, Marcel Opriş, însă preşedintele Traian Băsescu s-a opus. 
 
 
 
Citiţi şi
 
Ponta: „Ramona Mănescu nu este responsabilă pentru accident“. Încă o anchetă pentru cazul accidentului aviatic Premierul Victor Ponta consideră că Ramona Mănescu, în calitate de ministru al Transporturilor, nu are nicio responsabilitate în cazul accidentului aviatic şi nu ar trebui să demisioneze. După accidentul din Apuseni au fost demarate două anchete: una a Guvernului, finalizată cu raportul vicepremierului Gabriel Oprea. Şi încă o anchetă strict juridică, începută de Parchet.
 
PNL va propune noul ministrul de la Interne abia peste o săptămână Vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal, Relu Fenechiu, a declarat, pentru „Adevărul”, că propunerea privind înlocuitorul lui Radu Stroe va fi făcută de liberali pe 1 sau pe 2 februarie, la Delegaţia Permanentă a partidului.
   
OPINIE Sebastian Zachmann, editor Politică: Regret că Radu Stroe e ministru în timpul vieţii mele Domnule Radu Stroe, ştiu că nici prin cap nu vă trece să demisionaţi. Totuşi, poate că pentru o secundă, o să vă descoperiţi faţa umană, o să coborâţi printre muritori (aviatori, pădurari, medici etc) şi “o să luaţi în calcul”, cum vă place dumneavostră să spuneţi, să demisionaţi. Să nu fiţi slab! Să nu o faceţi! Ar fi incorect.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: