Regizorul Alexandru Darie, internat în stare gravă, la Terapie Intensivă la Spitalul Fundeni

Regizorul Alexandru Darie, internat în stare gravă, la Terapie Intensivă la Spitalul Fundeni

Alexandru Darie, în studioul Adevărul Live

Alexandru Darie este internat de zece zile la Terapie Intensivă la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti. Starea regizorului, care ar suferi de ciroză şi ar fi pe listele de transplant hepatic, ar fi gravă, potrivit unor surse apropiate.

Fiu al celebrului actor Iurie Darie, regizorul Alexandru Darie a împlinit 60 de ani pe 15 iunie anul acesta. De câţiva ani, regizorul se trata de ciroză la Ponderas Academic Hospital, potrivit unor surse apropiate.  În urmă cu zece zile, a fost  internat la Institutul Clinic Fundeni, cu o complicaţie la plămâni, spun apropiaţii artistului.

Ducu Darie a fost surprins, la începutul acestui an, în luna ianaurie, cand a mers la spitalul privat la care se trata.

În teatru, de mic copil

Ducu Darie, cum îi spun prietenii, s-a născut pe 15 iunie 1959 într-o familie de artişti, părinţii săi au fost Consuela Roşu şi Iurie Darie. "Cred că de pe la 3 ani, 3 ani şi jumătate, am început să cresc în teatru. Nu exista bonă, baby-sitter şi-aşa mai departe... Aşa că părinţii mă luau la repetiţii, la Teatrul de Comedie, unde erau amândoi angajaţi. Era perioada de glorie a Teatrului de Comedie: director era Radu Beligan, iar trupa era de fapt o pleiadă fantastică de actori, de la Dem Rădulescu, Mircea Albulescu, (Gheorghe) Dinică, (Marin) Moraru, până la cei mai tineri, care atunci erau Sanda Toma, Grigore Gonţa... Se puneau spectacole precum  „Umbra", de Evgheni Schwartz, „Capul de răţoi", iar regizor era David Esrig", declara Alexandru Darie, 

"Împreună cu valul binecunoscut, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, (Lucian) Giurchescu, (Radu) Penciulescu, toţi au plecat după „închiderea robinetului" în străinătate, „afară" - cum se spunea... Şi, deci, stăteam în teatru. Acolo am descoperit mirosul scenei, ce valoare are o mască, un element de recuzită. Stăteam ore întregi şi mă jucam cu ele.

Toate au un anumit mister, pentru că au o energie legată de teatru, de actul acesta sacerdotal aproape, de a face teatru. Şi pentru un copil, vă daţi seama, că totul era imens.

După aceea, când am crescut, vedeam cât de mici sunt de fapt culisele Teatrului de Comedie, „buzunarele scenei"... Am intrat şi în spectacole, de la 6 ani am făcut figuraţie, şi în „Capul de răţoi" şi în alte spectacole... Chiar am fost la Viena, prima oară când am ieşit afară din ţară, am fost cu părinţii mei, într-un turneu cu mare succes de altfel. Iar până în anii '70 a fost o perioadă când se făceau multe turnee în străinătate...", mărturisea artistul, într-un interviu, pentru "Adevărul".

 Alexandru Darie a absolvit în 1983 Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti.

 În 1984 a debutat ca asistent de regie la Teatrul de Stat din Oradea.

Consacrarea internaţională s-a produs odată cu spectacolul „Visul unei nopţi de vară“ (1991), pe care ziarul „The Guardian“ l-a considerat a fi cea mai bună montare de la producţia cu acelaşi nume semnată de Peter Brook. Spectacolul a fost distins cu premiile pentru cel mai bun regizor şi cele mai bune costume la prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru „I.L. Caragiale“.

 În anul următor, a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze „Mult zgomot pentru nimic“, de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un „eveniment al stagiunii’“.

 A mai regizat în Statele Unite, la Performing Arts Centre, New-York „Mizantropul“, de Moliere şi  „Cabala bigoţilor“, de Mihail Bulgakov.

 Din 2002, Alexandru Darie conduce Teatrul Bulandra, conferindu-i acestuia un statut unic între teatrele din România, cu artişti de elită şi cu o dimensiune profund europeană.

 În 2006, este ales preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa, ducând la bun sfârşit în 2011, două mandate consecutive la conducerea acestei prestigioase instituţii.

Anul trecut, Ducu Darie,  director al Teatrului „L.S. Bulandra“ din 2002, a realizat un spectacol impresionant prin desfăşurarea de forţe: „Coriolanus“, cu o distribuţie de 70 de actori, cu Şerban Pavlu cap de afiş, în rolul principal. Spectacolul a avut premiera oficială în Festivalul Naţional de Teatru, la Sala „Toma Caragiu“ a Teatrului Bulandra.

"Visul unei nopţi de vară", cel mai mare succes

În studenţie a regizat spectacolul Paracliserul, de Marin Sorescu, pentru care i s-a acordat Marele Premiu pentru cea mai bună producţie la Festivalul International al Şcolilor de Teatru Jacques Lecoq, Riccione, Italia, 1981.

Prima repartiţie, după absolvire, a fost la Teatrul de Stat din Oradea. Printre producţiile realizate în această perioadă se numară: Săptămâna luminată, de Mihail Săulescu, 1984; Jolly-Joker, de Tudor Popescu, 1985 (spectacolul a fost interzis un an mai târziu, iar numele său nu a mai apărut în presă timp de un an); Amadeus, de Peter Shaffer, 1986, nominalizat pentru cea mai bună producţie a anului 1986, premiat de ATM (azi UNITER); Zece hohote de râs, de Tudor Popescu, 1987, spectacol cenzurat de patru ori.

A continuat să colaboreze şi cu alte teatre. În 1985 a regizat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ R.U.R., de Karel Capek – premiile pentru cea mai buna producţie şi cel mai bun regizor la Festivalul Tineretului de la Piatra Neamţ, 1985.

În 1988 a fost invitat la Teatrul Mic din Bucureşti unde a regizat Cameristele, de Jean Genet.

Din 1989 a lucrat ca regizor angajat la Teatrul de Comedie din Bucureşti. Aici a regizat în anul 1990 Visul unei nopţi de vară, de William Shakespeare (cu Florentina Mocanu în rolul Hermia), spectacol distins cu premiile pentru cel mai bun regizor şi cele mai bune costume la prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru „I.L. Caragiale”.

Cu spectacolul Visul unei nopţi de vară, Alexandru Darie a fost invitat în 1991 de London International Festival of Theatre (LIFT), a susţinut un turneu în Marea Britanie, iar „The Guardian” a apreciat: „este cea mai bună producţie prezentată în Marea Britanie după Visul unei nopţi de vară regizat de Peter Brook”.

Spectacolul a fost nominalizat printre primele 20 de producţii cu Visul unei nopţi de vară din lume. În 1992 regizorul a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze Mult zgomot pentru nimic, de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un eveniment al stagiunii”.

Alexandru Darie a regizat în SUA la Performing Arts Centre, New-York Mizantropul, de Moliere şi Cabala bigoţilor, de Mihail Bulgakov. În 1992 s-a angajat regizor artistic la Teatrul Bulandra. În 1994 a continuat seria spectacolelor Shakespeare cu Poveste de iarnă, care a avut un mare succes la Globe Theatre Tokio şi la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa (Milano), spectacol distins cu premiul Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – secţia româna.

În ianuarie 1995 a regizat Trei surori, de Anton Cehov, spectacolului acordându-i-se Premiul Asociaţiei Criticilor de Teatru – secţia română pentru cel mai bun spectacol şi Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor. De asemenea, a reprezentat Teatrul Bulandra la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa – Cracovia1996.

Alexandru Darie a montat, în Japonia, Omul cel bun din Seciuan, de Bertolt Brecht, la Ghinza Season Theatre din Tokio (1996) şi Macbeth, de William Shakespeare. În 1999 a regizat la Teatrul de Comedie Iluzia comică, după Pierre Corneille, traducere în versuri de Horia Gârbea, un spectacol care a obţinut numeroase premii, printre care şi premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al stagiunii. Înainte, în 1998, a montat la Teatrul Nottara, o temerară punere în scenă a piesei Viforul, o piesă istorică (considerată de mulţi depăşită) scrisă de Delavrancea. Însă viziunea lui regizorală a convins, ca şi interpretarea de înaltă ţinută a protagonistului Stelian Nistor.

 În anul  2002, Alexandru Darie a devenit directorul prestigiosului Teatru Bulandra din Bucureşti, iar în decembrie 2006 a fost ales preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris.

A fost recompensat pentru merite artistice deosebite Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, distincţie acordată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa,Ordinul Steaua Solidarităţii Italiene în grad de Cavaler şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: