UPDATE Procurorul General, Augustin Lazăr: Nu am colaborat cu Securitatea. Regret dramele luptătorilor anticomunişti
0
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, că nu are nicio emoţie privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul referitoare la acuzaţiile că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, precizând că nu este ofiţer al fostei Securităţi.
„Doresc să clarific câteva aspecte referitoare la primii ani ai carierei mele de procuror. Am această datorie faţă de opinia publică şi faţă de colegii mei. Fac această în respect pentru adevăr. Câteva instituţii mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au atribuit etichete menite să mă decredibilizeze că procuror, că român. Nu sunt ofiţer, subofiţer, agent sau colaborator al fostei Securităţi sau al unui serviciu de informaţii. Am făcut armata şi sunt rezervist al armatei române, la armă geniu. Sunt plin de mândrie că am fost genist la o unitate din Timişoara. Există verificări concretizate în adeverinţele CNSAS. S-au făcut verificări, nu am nicio emoţie pentru orice verificare s-ar face în arhive”, a declarat Augustin Lazăr în cadrul unei conferinţe de presă.
Procurorul general a precizat că în acea perioadă nu a exercitat nicio funcţie de conducere şi că nu a instrumentat dosare privind infracţiuni contra regimului comunist. El a precizat că evaluarea din cadrul comisiei de liberare de la Aiud era una strict tehnică.
„În perioada 82-89 am îndeplinit funcţia de procuror stagiar, criminalist, fără a exercită nicio funcţie de conducere. Mapa mea profesională e la CNSAS, poate fi văzută, verificată, Revoluţia m-a prins la 33 de ani că procuror criminalist care se ocupă de infracţiuni comise cu violenţă. Nu am instrumentat fapte vizând infracţiunile comise contra regimului comunist. Ele erau instrumentate de justiţia militară. Activitatea mea la comisia pentru eliberare a fost prezentată tendenţios şi deformat, aşa cum am mai explicat. Atribuţia comisiei nu era de a dispune punerea în libertate, care era atributul exclusiv al instanţei de judecată. Comisia verifică doar îndeplinirea criteriilor tehnice şi inexistentă rapoartelor de sancţionare disciplinară”, a mai declarat Lazăr.
Procurorul general Augustin Lazăr a ţinut să ceară scuze public celor care au avut de suferit în cadrul închisorilor comuniste.
”Anul acesta marcăm 30 de ani de la căderea comunismului în România şi cred că este nevoie de o delimitare clară şi fără echivoc faţă de practicile de dinainte de 1989. În calitate de conducător al MP doresc să exprim scuze publice pentru practicile de dinainte de 1990. Atunci s-a acţionat conform legii în vigoare, dar, din păcate s-a acţionat cu o etică profesională precară. Personal, doresc să îmi exprim regretul pentru suferinţele şi dramele suferite de disidenţii anti-comunişti înainte de 89”, a mai declarat acesta.
Nu puteam refuza prezenţa în comisia de liberare din penitenciar
Lazăr a declarat că nu putea refuza calitatea de membru în comisia de liberări condiţionate, aceasta fiind o atribuţie de serviciu.
„Nu puteam refuza sarcina de a fi în comisie, era o atribuţie de serviciu. Ar fi fost încălcate drepturile celor propozabili, cei care puteau fi puşi în libertate”, a răspuns procurorul întrebărilor jurnaliştilor, precizând că nu ştia de existenţa deţinuţilor politici. „Ofiţerii din penitenciar şriu mai bine ce tip de deţinuţi erau. O să vă surprindă, eu acum am aflat că erau 30 de deţinuţi politici şi ei, fiind într-o unitate militară în surpavegehrea Securităţii, nu cred că ar fi aprobat unui procuror să meargă să vadă ce fac ei. Se vedea că ei erau cazaţi într-o zonă fără acces, procurorul nu avea contact cu ei, se ştia că erau monitorizaţi de Securitate. Nu aveam calitatea să le verificăm conduita”.
Procurorul a explicat că acesta era rolul lui de tânăr procuror, constând într-o deplasare de 1-2 ore, la câteva săptămâni.
„Nu era o selecţie. Eu, când am fost primit la parchetul local, am luat locul altui coleg care plecase la un alt parchet şi am preluat atribuţiile lui. Nu doar unii, au fost mulţi dintre colegii noştri. După un an şi jumătate a venit un alt coleg care mi-a luat atribuţiile cu totul. Eu nu am nici un grad şi nici o calitate. Şi atunci de ce ar fi trebuit ca cineva să insinueze că un anumit procuror trebuia să meargă acolo? Prin rotaţie, procurorii sunt repartizaţi la alte activităţi. Acestea se făceau de către procurorii mai tineri pentru că presupuneau deplasare pe teren. Activitatea era de circa o oră, totul era pregătit. Se verifica fracţia şi existenţa rapoartelor de pedepsire”, a precizat acesta.
Nu este în interesul societăţii să demisionez
Procurorul general Augustin Lazăr susţine că interesul societăţii nu este ca el să demisioneze, acesta fiind interesul unor oameni politici.
”Ca procuror general eu reprezint interesele societăţii, iar interesul societăţii nu este ca eu să demisionez? Eu ar trebui să reprezint interesele politice? Nu! Mi s-a cerut de 10 ori să mă retrag, dar nu o voi face pentru că am iniţiat zeci de proiecte mari în Ministerul Public. N-ar fi bine ca aceste proiecte să fie duse la bun sfârşit, inclusiv anchetarea marilor dosare?”, a declarat Augustin Lazăr.
În perioada regimului comunist, actualul procuror general al României a fost preşedintele Comisiei de eliberări condiţionate din Penitenciarul Aiud, timp în care a refuzat de două ori eliberarea unui disident al regimului Ceauşescu. Ulterior, istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS, a declarat că deţinutul fusese torturat de un alt Lazăr, locotenent colonelul Lazăr Gheorghe.
"Resping orice afirmaţii potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud, aş fi dispus sancţionarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deţinută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate. Sancţionarea disciplinară (..) se realiza exclusiv de către administraţia penitenciarului(...). Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acţiuni se urmăreşte influenţarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a transmis anterior Lazăr într-un mesaj postat pe reţelel de socializare.
Se încarcă comentariile...
