Ion Guşan, „Hoţ în lege“ în Mafia rusă, cu drept de moarte asupra subordonaţilor, a fost condamnat în România la 14 ani şi 8 luni de închisoare

Curtea de Apel Bucureşti a dat condamnări dure în dosarul liderului interlop Ion Guşan, zis Nicu Patron, acuzat de procurori că a înfiinţat două fabrici ilegale de ţigări. Guşan a primit 14 ani şi 8 luni închisoare după ce a fost găsit vinovat de mai multe infracţiuni economice.

Liderul interlop Ion Guşan, zis Nicu Patron, avea o organizaţie bazată pe legile mafiei ruse, el însuşi având gradul de „Hoţ în lege”, dobândit în anul 2001, în fostul spaţiu sovietic, potrivit procurorilor DIICOT.
Condamnările Curţii de Apel Bucureşti nu sunt definitive, pot fi contestate la Curtea Supremă.

18 persoane au fost condamnate în acest caz:  Ion Guşan: 14 ani şi 8 luni închisoare, Valeriu Gori: 12 ani şi 8 luni închisoare, Veaceslav Hariton: 13 ani şi 4 luni închisoare, Vasile Trohin:  10 ani închisoare, Vladimir Luca: 9 ani închisoare, Daniel Trandafirescu: 5 ani închisoare, Ionel Alexe: 4 ani şi 8 luni închisoare, Ion Pădurean:  4 ani şi 4 luni închisoare, Răzvan Alexe: 4 ani şi 4 luni închisoare, Radu Furtună:  5 ani şi 4 luni închisoare, Darius Ionel Burciu:  3 ani şi 10 luni închisoare,  Teodor Cristian Ifrim: 4 ani şi 4 luni închisoare, Artur Baltag: 4 ani şi 4 luni închisoare, Victor Bivol: 6 ani închisoare, Cosmin Şerban: 6 ani şi 8 luni închisoare, Vasile Ibranyi: 4 ani închisoare, Gheorghe Cristian Burcea: 5 ani şi 4 luni închisoare şi  Marcel Dumitru: 4 ani şi 8 luni închisoare. Toţi cei 18 inculpaţi trebuie să plătească, către Ministerul de Finanţe, prejudiciul în valoare de aproape 20 milioane de lei.

A angajat un asasin

Procurorii DIICOT au explicat că Nicu Patron a fost încoronat "hoţ în lege", titlul fiindu-i acordat de liderii grupărilor criminale aflaţi la cel mai înalt nivel infracţional la Moscova, în baza unui "cod de reguli" cu circuit închis, accesibil unui număr foarte restrâns de persoane.

El este responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei şi "judecarea" celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracţionale, precum şi pentru colectarea, evidenţa şi distribuirea veniturilor realizate de fiecare dintre nucleele criminale aflate în subordine, indiferent de activităţile infracţionale specifice derulate de fiecare astfel de nucleu.

Guşan este recunoscut de toţi liderii grupărilor infracţionale internaţionale ca "lider suprem". Celebritatea i se datorează după ce l-a angajat pe asasinul Vitalie Proca să-l ucidă, la Londra, pe milionarul rus Gherman Gorbunţov.

Despre organizaţiile “vor v zakone”

Potrivit unui articol „Rise Project”, La începutul anilor 2000, printr-un ritual specific, Guşan a fost “botezat” drept “vor v zakone” – ceea ce în rusă înseamnă “hoţ în lege”. Gruparea “Patron” este organizată pe principii militare şi funcţionează după toate regulile de fier ale mafiei ruse. Au un buget propriu, numit “obceac”, în care se varsă  profiturile obţinute din activităţi criminale. “Hoţii în lege” se bucură de acest statut toată viaţa şi au drept de moarte asupra membrilor grupării care încalcă legile nescrise ale organizaţiei.

Teritoriul tradiţional al grupării “Patron” include Moldova, Transnistria, România, Bulgaria, Serbia şi sudul Ucrainei – chiar dacă cele mai profitabile operaţiuni criminale erau realizate în ţările vest-europene.

Organizaţiile “vor v zakone” au apărut la începutul anilor ’30 ai sec. XX în locurile de detenţie ale Uniunii Sovietice.  Nu există însă date exacte cu privire la primii reprezentanţi ai acestei caste criminale:. Criminologii nu au stabilit  încă anul, locul şi contextul  în care  s-a utilizat pentru prima oară sintagma de “hoţ în lege”. Nicu Patron era ultimul hoţ în lege moldovean aflat în libertate.

Interlopii „Patron”

Gruparea lui Ion Guşan este organizată după metode mafiote şi coordonează zeci de persoane în România. Procurorii DIICOT arată că omul său de încredere, "consigliere", este Valeriu Gori (condmnat la 12 ani şi 8 luni închisoare), zis Valera, cetăţean moldovean, cel care coordona direct operaţiunile din România, Moldova şi Ucraina. El se ocupa de contactarea liderilor locali pentru a stabili detaliile realizării unor operaţiuni ilegale, supervizând derularea unor ample operaţiuni de contrabandă, contrafacere, reglare de conturi, taxe de protecţie şi alte operaţiuni ilegale, precum şi împărţirea câştigurilor astfel obţinute participanţilor.

În România au fost identificaţi doi "supraveghetori zonali" sau "locotenenţi": Veaceslav Hariton (condmnat la 13 ani şi 4 luni închisoare,), zis Slavic, şi Ion Druţă, zis Vanea Pisateli (în traducere "Scriitorul"), care controlează mafiile locale. Slavic, cetăţean român de origine moldoveană, "reprezintă interesele cercurilor din jurul investitorilor ruşi din România", ocupându-se iniţial de recuperarea de debite prin violenţă şi, treptat, participând la unele intermedieri de importuri - exporturi de produse energetice, precum şi la coordonarea de activităţi pe linia contrabandei şi contrafacerii de ţigări.

Afacerea din România

Dosarul în care a fost condamnat este de evaziune fiscală, spălare de bani şi contrabandă. Pe scurt, Nicu Patron şi-a investit banii negri în două fabrici ilegale de ilegale de ţigări în România. Ion Guşan a cumpărat cele mai bune utilaje pentru cele două fabrici clandestine, în Braşov şi Clinceni (Ilfov) şi a angajat personal calificat. Afacerea ilegală a lui Guşan era extrem de profitabilă, cele două fabrici produceau câte 260.000 de ţigarete în patru ore de muncă. Tutunul vrac era adus din Bulgaria, iar muncitorii erau din Moldova.

Fiul judecătoarei: 5 ani cu executare

În gruparea lui Nicu Patron a fost cooptat Daniel Trandafirescu fost poliţist, în prezent avocat, fiul adjunctului şefului Poliţiei Prahova şi al judecătoarei Zinica Trandafirescu, de la Tribunalul Prahova, fost director al Penitenciarului Târgşor (Prahova). Coopotarea a fost făcută de interlopul moldovean Valeriu Gori, omul de încredere al lui Ion Guşan.

Procurorii DIICOT au explicat că acesta avea rolul de a asigura "protecţia" pe zona judeţului Prahova, "în sensul de a afla în timp util orice eventual demers al autorităţilor de poliţie sau control referitor la posibila identificare a locaţiei fabricii clandestine". Daniel Trandafirescu a fost condamnat la 5 ani de închisoare