Felix Bănilă, şeful DIICOT, şi-a dat demisia

Felix Bănilă a demisionat de la conducerea DIICOT, anunţând că şi-a depus demisia de onoare. Acesta a fost numit la şefia DIICOT de preşedintele Iohannis în urmă cu un an la propunerea ministrului Tudorel Toader.

UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind eliberarea din funcţie a lui Felix Bănilă.

”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 2 octombrie a.c., decretul privind eliberarea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Oliver-Felix Bănilă – demisie”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis demisia lui Felix Bănilă de la conducerea DIICOT.

„Ministrul Justiţiei, Ana Birchal, a primit astăzi, 2 octombrie 2019, demisia din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a domnului Oliver-Felix Bănilă. În conformitate cu atribuţiile legale ale ministrului justiţiei, demisia domnului Oliver-Felix Bănilă a fost înaintată domnului preşedinte al României, Klaus Iohannis”, a anunţat Ministerul Justiţiei.

UPDATE: Potrivit Digi24, în locul lui Felix Bănilă va fi numit procuror-şef interimar Giorgiana Hosu. Aceasta este considerată o profesionistă în sistemul de Justiţie, fostul procuror general, Augustin Lazăr caracterizând-o ca fiind „un procuror cu o experienţă considerabilă”. 

Ea are însă două vulnerabilităţi serioase, a fost adjuncta fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, condamnată la închisoare şi fugită în Costa Rica. În plus, soţul Giorgianei Hosu, fostul poliţist Dan Hosu, este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă şi dare de mită într-unul dintre dosarele Carpatica-ASF.



Procurorul – şef al DIICOT, Felix Bănilă, a anunţat miercuri într-un comunciat oficial că şi-a depus ”demisia de onoare din funcţia de procuror şef”.

„Deşi am convingerea că nu am eşuat în îndeplinirea atribuţiilor conferite de lege în calitate de procuror şef al D.I.I.C.O.T., iar speţa ”Caracal” nu depăşeşte nivelul priceperii mele şi al aptitudinii soluţionării ei de către ai mei colegi;

În urma discuţiilor purtate cu Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Ministrul Justiţiei şi cu membrii Secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi în baza propriului raţionament;

Am înţeles să îmi depun demisia de onoare din funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sens în care am înaintat-o Ministrului Justiţiei, respectând parcursul legal al actului numirii în această funcţie, pentru a aprecia cu privire la oportunitatea transmiterii ei neîntârziate Preşedintelui României, spre a fi acceptată şi a se luat act de aceasta, în vederea emiterii decretului de eliberare din această funcţie, dată până la care voi continua să asigur conducerea D.I.I.C.O.T.

Aceasta nu vine pe fondul faptului că nu mi-aş fi făcut datoria şi că nu mi-aş fi pus toată priceperea, profesionalismul şi buna-credinţă în exercitarea funcţiei, pe care cu onoare încă o ocup;

Dar consider că la acest moment, demisia mea este absolut necesară pentru a oferi colegilor mei posibilitatea de a-şi continua activitatea într-un climat lipsit de presiune”, se arată în comunicatul oficial al şefului DIICOT.

Acesta a susţinut că, în ciuda gestului de a demisiona, nu are nimic în a-şi reproşa.

Deşi nu am nimic a-mi reproşa, întrucât cazul de la Dâmboviţa nu incumbă activităţilor şi competenţei D.I.I.C.O.T., iar de la momentul revenirii mele din concediu (29.07.2019), am direcţionat ancheta într-o manieră corectă, justă şi legală, în timp ce efectuarea, continuarea şi finalizarea acesteia este responsabilitatea exclusivă a procurorilor de caz, a căror independenţă, nici eu şi nici nimeni altcineva, nu trebuie şi nu poate a o încălca.

Dacă aş rămâne în funcţie, aş risca să antrenez direcţia într-un conflict care, pe termen mediu şi lung, nu ar putea avea efecte pozitive nici pentru mine şi nici pentru D.I.I.C.O.T.

Mi-aş dori, însă, ca gestul meu să rămână unul izolat, lipsit de relevanţa pe care mulţi, nu numai din sistemul judiciar, o pot intui şi să nu deschidă calea unor demisii / demiteri ori revocări arbitrare, cu grave şi iremediabile consecinţe asupra independenţei justiţiei, în general şi a procurorilor, în mod special”, a compeltat acesta.


Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat miercuri că a avut discuţii cu şeful DIICOT, Felix Bănilă, căruia i-a transmis că ”e inacceptabil modul în care s-a acţionat vineri la domiciliul familiei Melencu. E important să respectăm legea, dar trebuie să avem respect faţă de suferinţă şi nu ne costă nimic să fim oameni”.

Presa a relatat de marţi faptul că ministrul justiţiei i-ar fi reproşat modul în care a fost gestionat cazul Caracal şi felul în care a fost tratată familia Melencu. 

De altfel, acesta a fost şi motivul pentru care preşedintele Iohannis a cerut luni revocarea din funcţie a şefului anti-mafia. „În condiţiile în care oamenii au aşteptarea legitimă de a fi apăraţi, este revoltator felul în care unele instituţii publice au reacţionat şi în ceea ce priveşte crima de la Caracal. Ce s-a întâmplat în ultimele zile e un exmplu de „aşa nu”. Este extrem de grav că cei care conduc instituţii ale statului român girează astfel de comportamente prin care posibili infractori sunt trataţi cu mânuşi iar victimele sunt tratate cu duritate şi agresivitate”, a spus şeful statului. Reacţia preşedintelui a venit după ce mama Luizei Melencu, a declarat că a fost obligată şi ameninţată de un comisar de poliţie să dea probele biologice şi cele de ADN, precizând că a vrut să se răzgândească, dar apoi a fost obligată să dea respectivele eşantioane.

În replică, ieri, Felix Bănilă a declarat că va trata cu seriozitate solicitarea preşedintelui, dar că se va consulta cu colegii şi cu superiorii săi, susţinând că activitatea DIICOT nu poate fi redusă doar la cazul Caracal. „Activitatea DIICOT nu se rezumă numai la cazul Caracal şi de aceea, vreau să vă asigur despre faptul că demisia şefului DIICOT, dacă aceasta se va produce, va fi rezultatul unui amplu proces cognitiv şi nu doar expresia unei simple porniri instinctuale, golită de importanţa funcţiei, de care, de altfel, sunt pe deplin conştient”, a susţinut acesta.

Procurorii DIICOT i-au cerut preşedintelui Iohannis să refuze numirea lui Bănilă

Reamintim că preşedintele Iohannis l-a numit pe Felix Bănilă, prim-procurorul de la Tribunalul Bacău fără nicio experienţă în cadrul DIICOT, la conducerea parchetului anti-mafia în iulie 2018 la propunerea lui Tudorel Toader şi în ciuda opoziţiei marii majorităţi a procurorilor acestui parchet. Peste 150 de procurori DIICOT au semnat atunci un memoriu către preşedinte prin care îi cereau să nu-l numească pe Bănilă la conducerea parchetului. Aceştia invocau necunoaşterea legislaţiei de funcţionare a DIICOT, a activităţii experţilor din Maneyval (măsuri contra spălării banilor) sau Greta (măsuri împotriva traficului de persoane) şi chiar necunoaşterea unei limbi străine. De altfel, audierea lui Bănilă la CSM a fost una comică pe alocuri, acesta demonstrându-şi calităţile profesionale prin prezentarea unui rechizitoriu ce viza arderea unor căpiţe de fân.

De altfel, instituţia pe care Bănilă o conduce de un an s-a „remarcat” şi prin tergiversarea dosarului „10 august”. Mai exact, din septembrie anul trecut procurorii de aici sunt aşteptaţi să soluţioneze plângerea Jandarmeriei privind presupusa lovitură de stat, în condiţiile în care toţi cei implicaţi au declarat că nu au avut informaţii din care să reiasă că pe 10 august 2018 ar fi avut loc o tentativă de lovitură de stat. În lipsa unei decizii în acest sens, Parchetul militar a fost nevoit să decline dosarul „10 august” către DIICOT, în condiţiile în care infracţiunile contra ordinii constituţionale intră în competenţa lor. Astfel, dosarul a fost „îngropat” definitiv, susţin specialiştii în drept.

Un alt episod stânjenitor pentru DIICOT s-a petrecut la începutul acestui an, când Bănilă s-a lăudat cu una dintre cele mai mari capturi de droguri din istoria ţării, aproape 1000 de kg de cocaină în valoare de 300 de milioane de dolari. Deşi şeful DIICOT declara atunci că depistarea cocainei „a fost rodul unei ample investigaţii”, în zilele următoare zeci de pachete cu cocaină au început să răsară pe litoral, fiind aduse de mare şi nu de procurori.