Două modele de drone dotate cu rachete se „bat” ca să ajungă în dotarea militarilor români. Ce performanţe au şi unde au luptat avioanele fără pilot VIDEO

Doar două oferte au fost înaintate pentru programul de înzestrare cu drone dotate cu rachete pentru Armata României,  numite oficial „Sisteme UAS tactic-operativ clasa II (UAS-TO)”.

Conform anunţului Romtehnica , în cadrul procesului de achiziţie a avioanelor aeriene fără pilot pot participa doar producătorii care pot livra un model de dronă deja utilizat de alte armate NATO şi care să dispună de armament. Ar fi vorba de modelele ale Elbit (Hermes 450) şi IAI (Tactical Heron).

Hermes 450

Elbit Hermes 450 este un vehicul aerian israelian de dimensiuni medii, proiectat pentru misiuni tactice de lungă durată. Practic, aeronava poate sta în aer până la 30 de ore şi are ca misiuni principale recunoaşterea, desemnarea de ţinte şi supravegherea, dar poate fi transformată şi într-un releu de comunicaţii. Foarte important, Hermes 450 poate fi utilizată ca aeronavă de atac prin instalarea la bord a două temute rachete aer-sol Hellfire, special concepute pentru lovituri de mare precizie. Este vorba de rachetele utilizate de americani pentru eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

Conform unor rapoarte independente, dronele Hermes 450 au fost larg utilizate în Fâşia Gaza şi în cel de-al doilea război libanez, precum şi în atacurile aeriene din Sudan din 2009. Armata israeliană nu a negat, dar nici nu a confirmat implicarea Hermes 450 în respectivele teatre de operaţii. 

Oficial, UAS-urile Hermes 450 au fost folosite în Afganistan de militarii din Regimentul 32 Artilerie Regală a Armatei Britanice. Mai exact, militarii britanici au operat 52 de drone Hermes care au ajuns la 70.000 de ore de zbor, echivalentul a 8 ani de zbor fără oprire. Aparatele Hermes 450 au efectuat şi cinci zboruri pe zi, acumulând 70 de ore de supraveghere combinate. Tot britanicii au folosit Hermes 450 şi în Irak, unde acestea au acumulat 16.000 de ore de zbor. O dronă Hermes 450 costă aproximativ 2 milioane de dolari, dar dacă se adaugă şi costurile echipamentelor de comandă aflate la sol, preţul ajunge la 10 milioane de dolari. Evident, un post de comandă poate deservi mai multe drone. 

Dronele Hermes 450 sunt fabricate din materile compozite şi sunt greu detectabile radar. Au o rază de acţiune de 300 de kilometri, un plafon de zbor de 5.500 de metri şi o viteză maximă de 180 de kilometri pe oră. 

Între altele, UAS-urile Hermes 450 sunt în dotarea militarilor israelieni, americani, britanici, georgieni, brazilieni şi mexicani. 

Elbit are o istorie strâns legată de România, unde produce deja componente ale UAV-urilor sale care operează în toate zonele de pe glob.

Tactical Heron 

În fine, Israel Aerospace Industries propune MApN drona sa Tactical Heron, un model de UAS pe care, la fel, compania vrea să-l şi producă în România. Motorul său Rotax asigură o altitudine maximă de 24.000 feet, o viteză de 120 de noduri şi suportă sarcini utile de până la 180 kg.

 
Israel Aerospace Industries (IAI) a si semnat un acord de cooperare cu compania română IAR-Brasov pentru producţia de aeronave fără pilot (UAV) de tip Tactical Heron.

FOTO Israel Aerospace Industries

Israel Aerospace Industries are cunoştinţe şi experienţă vaste în domeniul UAV-urilor, acumulate pe parcursul a aproape 50 de ani de activitate, care se ridică la aproape 2 milioane de ore de zbor şi peste 50 de clienţi operaţionali în întreaga lume. 

300 de milioane de euro

Reamintim că procedura de achiziţie pentru dronele tactice ale Armatei Române a fost demarată oficial după ce Hotărârea de Guvern Nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente a fost publicată în Monitorul Oficial. 

Concret, România vrea să dea circa 300 de milioane de euro pe mai multe sisteme de drone tactice pentru Armată, iar competiţia pentru acest contract considerat „fundamental” de militari începe să prindă contur. Procedura specifică are scopul de a atribui un acord-cadru de furnizare având ca obiect minimum 2 Unmanned Aircraft Systems/UAS tactic-operative clasa II (UAS-TO) şi, în funcţie de posibilitatea alocării fondurilor bugetare, maximum 7 sisteme UAS-TO, iar condiţiile cerute de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi menţionate în documentul amintit nu sunt de neglijat. 

În primul rând, militarii cer sisteme de aeronave fără pilot performante, pentru care producţia de componente să se facă pe teritoriul României, iar integrarea, testarea şi mentenanţa pe durata ciclului de viaţă să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare „astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional”. În plus, având în vedere importanţa strategică a programului de dotare cu drone înarmate, la procedura de achiziţie vor avea acces doar operatorii economici care au acces la informaţii „NATO Restricted”.

Autonomia şi precizia muniţiei 

De precizat că MApN doreşte sisteme aeriene fără pilot în două variante: terestră şi navală. Atât la varianta navală, cât şi la cea terestră, în cadrul procedurii de atribuire a contractului, procentajul cel mai mare din punctaj, 60%, este preţul unitar al unui sistem, lucru care va pune presiune pe principalii competitori. 

Pe de altă parte, conform documentului guvernamental, vor mai puncta şi „raza de acţiune în toate configuraţiile de echipare, inclusiv cu sistem de armament”, „autonomia de zbor”, „bătaia maximă eficace a muniţiei (distanţa operaţională) când muniţia aer-sol este lansată de la o altitudine de 4.572 m” sau „precizia muniţiei”. În fine, un cuvânt greu de spus îl va avea şi costul de operare şi mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului care se va calcula pentru o perioadă de 15 ani.