Cum să (NU) transformăm o temă de maxim interes într-o isterie naţională. Studiu de caz: Coronavirus

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Să fim responsabili şi să nu cerem altora mai mult decât (suntem dispuşi să) facem noi.
Să fim responsabili şi să nu cerem altora mai mult decât (suntem dispuşi să) facem noi.

Epidemia de coronavirus a ajuns în Europa, mai exact într-o regiune din Italia unde sunt stabiliţi aproximativ 200.000 de români. Acesta a fost şi momentul în care subiectul a explodat în România. Dincolo de precauţia şi seriozitatea cu care trebuie să tratăm acest subiect, trebuie să ne păstrăm calmul şi să separăm adevărul de manipulare. Cu orice preţ.

Presa transmite ştiri peste ştiri despre victimele făcute de acest virus. La fel şi alţi “lideri de opinie”. Pare că ne pierdem raţionamentul şi logica, într-o permanentă goană după audienţă, click-uri şi like-uri. Uităm să punem limită între o ştire cu potenţial de viralizare şi una cu potenţial de manipulare.

Se vorbeşte doar despre victime, nu şi de procentul acestora din total - care este la acest moment foarte mic. Se vorbeşte despre moarte, aproape deloc despre prevenţie. Despre faptul ca guvernul nu este pregătit, nu despre cum putem să ne pregătim individual, fiecare dintre noi, cu deplin simţ al răspunderii pentru noi şi pentru semenii noştri.

Este un caz de manual de subiect de importanţă maximă transformat în panică generală, izvor de fake-news şi manipulări, chiar temă de atacuri politice. Deşi nu este moment mai bun să fim calmi şi decenţi. 

Înainte de arunca în spaţiul public sau de a lua în considerare scenarii apocaliptice, despre graniţe închise sau cine ştie ce măsuri extreme, ar trebui să ne preocupăm de lucrurile pe care le putem face noi. Să ne spălăm pe mâini mai des, cu apă şi săpun, să consultăm un medic la primele simptome sau să încercăm să evităm zonele aglomerate, fără să cădem în extrema de a ne izola în casă. 

Cât priveşte jelania unora legat de faptul că autorităţile sunt ignorante, le propun să caute alte subiecte de atac politic. Este o temă prea importantă ca să fie transferată în zona electorală. Este un gest complet iresponsabil sa punctezi politic cu riscul de a genera fenomene sociale greu controlabile. Reamintesc ca avem o lege în ţara asta, iar România nu e sat fără câini: 

Art. 404. din Codul Penal - “Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Este bine de ştiut că încă din 22 ianuarie funcţionează un grup de lucru care s-a întâlnit şi a luat decizii şi măsuri, monitorizând permanent situaţia. Până la situaţia din Italia nu erau motive reale de îngrijorare, aşa că specialiştii din acest grup de lucru au ales, pe bună dreptate, să nu creeze panică. 

În ceea ce priveşte situaţia românilor din Italia care călătoresc în ţară, toate măsurile de prevenţie care pot fi luate de autorităţi sunt deja implementate - trimiterea în carantină a celor care vin din zone cu focare şi izolarea la domiciliu a celor care nu provin din zone direct afectate. Toate variantele vehiculate, cum ar fi închiderea frontierelor, sunt imposibile şi nepotrivite. 

Ce spun cifrele

Pentru cei cu gândire matematică, lucrurile pot fi văzute şi prin cifrele actuale, fără nuanţe de panică sau haos. Conform datelor CNN, transmise în această dimineaţă, numărul cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus este de 79.356, la nivel global, din care 77.150 de cazuri în China. La nivel global, bilanţul deceselor este de 2.619 de persoane, din care 27 sunt în afara Chinei. Un calcul minimal indică o rată a mortalităţii de 3,3%. 

De asemenea, tot legat de cifre, potrivit Digi24, mai mulţi experţi au calculat, în ultimele zile, un parametru important pentru epidemii: rata de reproducere de bază, cunoscută şi sub numele „R zero”. Ea reprezintă, pur şi simplu, numărul de oameni contaminaţi de o persoană infectată, iar estimările sunt cuprinse între 1,4 şi 3,8 (un interval moderat).

Prin comparaţie, această rată este de 1,3 pentru gripa sezonieră (care face milioane de cazuri pe an) şi cuprinsă între 2 şi 5 pentru SARS (Sindrom Acut Respirator Sever, care a cauzat 774 de decese şi 8.000 de îmbolnăviri în 2002-2003). Pentru rujeolă, valoarea este cuprinsă între 12 şi 18.

Aşadar, indiferent dacă citim cu emoţie sau doar cu pragmatism, concluzia este aceeaşi: să fim calmi, prudenţi şi să ne spălăm pe mâini. Să citim informaţii din surse credibile şi să nu amestecăm politicul. Să fim responsabili şi să nu cerem altora mai mult decât (suntem dispuşi să) facem noi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite