Bugetarii cu salarii de nababi vor să blocheze Justiţia

Bugetarii cu salarii de
nababi vor să blocheze Justiţia

Judecătorii au solicitat echilibrarea salariilor

Nemulţumiţi că nu le vor creşte şi lor salariile, deja foarte mari comparativ cu alte categorii de bugetari, magistraţii au iniţiat un memorandum în care pun pe tapet mai multe probleme ale sistemului judiciar. Zeci de instanţe din toată ţara au aprobat documentul şi sunt gata să declanşeze proteste de amploare dacă nu le sunt satisfăcute revendicările.

Ştiri pe aceeaşi temă

Magistraţii sunt în continuare supăraţi pentru că Guvernul nu i-a inclus şi pe ei în rândul bugetarilor care beneficiază de prevederile ordonanţei de urgenţă care reglează inechităţile salariale. Demersul Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) de a iniţia un memorandum cu problemele din sistem judiciar a pus, practic, paie pe foc. Mai multe instanţe judecătoreşti au decis să ridice miza protestului. Nemulţumiţi de prevederile Ordonanţei de Urgenţă care aduce modificări importante salarizării bugetarilor, unii judecători au intrat în grevă japoneză.

Până marţi, „Memorandumul privind justiţia“ fusese adoptat de aproape 60 de instanţe şi peste 20 de parchete. Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale adunărilor generale ale judecătorilor, care au cerut adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe, cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei.

Magistraţii au mai solicitat administrarea bugetelor instanţelor de către Curtea Supremă şi proceduri transparente pentru numirile la vârful sistemului judiciar.
Un motiv pentru care magistraţii fac acest protest ar fi temerea că şi-ar putea pierde avansul din punct de vedere salarial în faţa altor categorii.

„Ei consideră că e normal să fie remuneraţi mai bine ca ceilalţi, dau hotărâri judecătoreşti şi decid ce se întâmplă cu viaţa omului. Dar, dacă un medic, de pildă, poate răspunde penal pentru o greşeală, magistraţii răspund mai greu în faţa legii. În urmă cu foarte mulţi ani s-a luat decizia de le da lefuri mai mari magistraţilor, filosofia fiind aceea că un salariu mai mare îi ajută să reziste corupţiei. Eu, personal, nu cred că retribuţia mare fereşte de corupţie”, a explicat sociologul Mircea Kivu.

Alfred Bulai: S-a acţionat pompieristic

„Ei speculează ca orice categorie profesională orice act normativ, au mai făcut-o şi alte categorii socio-profesionale. Guvernul Ponta a promis o lege unică a salarizării care să elimine discrepanţele din sistemul public, care sunt mult mai mari decât s-ar crede.  Există foarte multe aberaţii, tocmai pentru că s-a acţionat pompieristic. (...) Din păcate, chiar în interiorul acestor categorii sunt diferenţe foarte mari. Între un procuror care abia a intrat în meserie şi unul care are o anumită vechime sunt diferenţe uriaşe. Diferenţele sunt normale până la un anumit punct, dar sunt diferenţe care nu au o bază în activitatea prestată“, este de părere sociologul Alfred Bulai.  

Acesta a explicat ce se întâmplă atunci când „pacientul“ este tratat numai pentru anumite boli. „Vizând o singură categorie, automat vin şi altele, se negociază şi cu ele. În felul acesta s-au acumulat diferenţe foarte mari. Toate guvernele au făcut acest lucru. Trebuie să ai o abordare unitară, care să definească mai întâi nişte principii, iar după aceea să se umble la salarii. Când vrei să repari într-un loc, neavând o abordare globală, nu poţi să creezi decât asemenea tipuri de reacţie. Ar trebui ca orice guvern care ar veni să rezolve aceste probleme în primul an de mandat, nu pe sfârşit. Este ca un bolnav care are o mie de probleme şi se rezolvă ca la medicina de urgenţă, aia care pare mai gravă. Organismul trebuie tratat global. Este o problemă de sistem“, a mai spus specialistul.

Reacţia ministrului Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, susţine că a luat act de informaţiile privind protestele de la nivelul unor instanţe şi că va lua legătura cu ministrul Muncii pentru a se discuta cu cei aflaţi în grevă despre revendicările lor.

„Politica salarială se face de către Ministerul Muncii. Iau act de informaţiile din presă cu privire la proteste la nivelul instanţelor. Voi lua legătura cu ministrul Muncii pentru ca ministerul să discute cu cei aflaţi în protest despre revendicările lor“, a declarat ministrul Raluca Prună.
Până una, alta potrivit informaţiilor transmise de Parchetul General către Ministerul Justiţiei, până în prezent, la nivelul parchetelor niciun magistrat nu se află în grevă.

Cum au crescut salariile magistraţilor

De altfel, magistraţii au beneficiat de-a lungul vremii de mai multe majorări salariale. Prima mărire consistentă a avut loc în 2006, printr-o ordonanţă de urgenţă dedicată special acestei categorii. Ulterior, în 2010, a fost adoptată o lege–cadru, cu modificările ulterioare, prin care magistraţii au ajuns să aibă salariile cele mai mari din sistemul bugetar.

După ce procurorii şi judecătorii au reuşit să obţină lefuri foarte mari, medicii, profesorii, dar şi alte categorii defavorizate la salarizare nu au protestat pe motiv de discriminare.

CSM, ţinta magistraţilor judecători

„Memorandumul privind justiţia“ a luat în vizor şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii contestând inexistenţa unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleşi.

Potrivit documentului, un membru CSM este ales pe o durată de 6 ani şi în acest moment nu există un instrument de a fi revocat, acesta nemaiputând da socoteală magistraţilor care l-au ales.

O altă problema legată de CSM a fost refuzul acestuia de a-şi îndeplini „efectiv misiunea de garant al independenţei justiţiei“.

Cu toate acestea, unii dintre membrii CSM sunt întrutotul de acord cu revendicările din memorandumul iniţiat de UNJR. Mai ales în ceea ce priveşte revendicările salariale. „Protestul este justificat. Nu este vorba de mărirea salariilor, pentru că aici este vorba de o mare dezinformare. Nu este vorba de o majorare de remuneraţie a judecătorilor, ci de echilibrarea veniturilor magistraţilor. Nu este posibil ca un judecător de la Călăraşi să aibă un salariu cu 18 procente mai mic decât alt judecător, tot de la Călăraşi, care prestează aceeaşi activitate. Nu este posibil să fie diferenţe şi de 1.000 de lei între unul şi altul. Este inacceptabil. Este vorba de o inechitate. Cred că toată lumea este de acord că nu este corect aşa. Sau creşti salariile la cei care au mai puţin, sau le micşorezi la cei care au mai mult“, a precizat, pentru „Adevărul“, judecătorul CSM Adrian Bordea.

Judecător CSM: Sunt discrepanţe în salarizarea magistraţilor

”Este adevărat că au existat voci în CSM care au spus că nu este firesc ca magistraţii să beneficieze de un astfel de act normativ, în sensul creşterii salariilor, dar este corect să se echilibreze veniturile magistraţilor de la acelaşi nivel de justiţie”, a mai spus judecătorul CSM.

Adrian Bordea a explicat şi cum s-a ajuns la discrepanţe în salarizarea magistraţilor. „Din 2009, magistraţii au avut diferenţe salariale inacceptabile din cauza greşitei interpretări a actelor normative. În momentul în care s-au avut în vedere anumite indexări salariale, prin 2006-2007, Ministerul Justiţiei nu a aplicat o majorare a indemnizaţiilor. Unii magistraţi au atacat în instanţă şi au obţinut prin hotărâri judecătoreşti drepturile salariale. Alţi magistraţi, care nu au dat Ministerul Justiţiei în judecată, au rămas cu salariile mai mici.

Ce salarii au magistraţii şi de unde au plecat profesorii

La începutul verii, când Ordonanţa privind salarizarea bugetarilor era în dezbatere publică, Guvernul avea două preocupări principale: să nu existe scăderi de venituri în urma acestei regularizări şi să nu apară voci care cer creşteri salariale dincolo de noile grile. Exact aceste două temeri se transpun, acum, în realitate. „În discuţiile cu partenerii sociali, ne-am asigurat că niciun salariu nu va scădea. De asemenea, avem în vedere alinierea tuturor salariilor la maximul avut în plan“, spunea ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, în iunie, după prima rundă de negocieri cu sindicatele. El preciza că normativul are ca scop corectarea inechităţilor de salarizare şi introducerea de bonusuri de performanţă pentru Educaţie şi Sănătate, urmând ca impactul bugetar al majorărilor să fie de 2,29 miliarde de lei.
Pîslaru a mai spus că, dacă se ia totul de la zero şi nu se respectă actualele criterii de echivalare între diversele categorii de bugetari, atunci legea nu va putea fi definitivată în acest an.

„Al doilea lucru care este foarte important de menţionat este pe ce principii mergem, care sunt principiile din spatele legii salarizării unitare. Aici, evident, dezbaterile vor fi încinse pentru că una este să plecăm de la fosta lege, de la 284/2010, şi să considerăm că atunci, după vreo trei-patru ani, au fost stabilite corect echivalările între profesii – cam unde e profesorul faţă de doctor, faţă de poliţist, faţă de judecător. Şi a doua alternativă ar fi să deschidem dezbaterea, să deschidem Cutia Pandorei, adică să zică unii că vor mai sus, alţii că vor mai jos, adică să restabilim rolul în societate al fiecărei profesii şi cum ar trebui salarizată relativ faţă de ceilalţi“, a afirmat Pîslaru.

După ce actul normativ care aduce modificări importante salarizării bugetarilor a fost publicat în Monitorul Oficial procurorul general al României a anunţat că nu este permis să existe vreo discrepanţă în cadrul corpului magistraţilor, precizând că OUG 20/2016 a urmărit tocmai acest lucru. „Ministerul Public este de părere că se aplică şi magistraţilor, Colegiul de conducere al Ministerului Public a hotărât aceasta după analizarea ordonanţei, iar Parchetul General a emis ordinul de salarizare", a declarat Lazăr la scurtă vreme de la intrarea în vigoare a Ordonanţei. Drept urmare, câteva zile mai târziu, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, cu majoritate, memoriul magistraţilor pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă privind creşterile salariale în cazul tuturor magistraţilor, decizia având titlu de recomandare pentru ordonatorii de credite.

Asta deşi în normele de aplicare a Ordonanţei se arată clar că de prevederile acesteia vor beneficia medicii, profesorii, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. „Prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă încercăm să rezolvăm nişte inechităţi strânse de ani de zile”, a spus ministrul. Mai exact, acesta se referea la faptul că un profesor cu vechime nu încasa mai mult de 1800 de lei pe lună, iar un medic cu experienţă primea aproximativ 3000 de lei. Un judecător însă primeşte un salariu cuprins între 10.000 de lei şi 14.000 de lei în funcţie de instanţa la care este angajat, iar un procuror între 8000 şi 13.000 de lei în funcţie de Parchetul în care activează.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: