În urmă cu o oră, eram live pe Facebook. Marcam, astfel, sfârşitul unei zile petrecute pe holurile Primăriei Municipiului Bucureşti.

.....

Presa a invitat-o pe doamna Firea sa iasă la cadru la fix, ca sa intre live pe posturile de ştiri.

Totul decurge conform programului. Reflectoarele s-au aprins. Operatorii comunica prin telefon cu cei din studio. Reporterii se aliniază pentru a face loc doamnei primar. Este exerciţiul unor oameni care fac teren de mult timp. Am lucrat în televiziune. Nimic din ceea ce vad nu este străin pentru mine.

Ma aflu pe scaun, în holul unde, timp de vreo 5 ore, am aşteptat ca preşedintele şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti sa pună în discuţie cererea prin care solicitam sa ma adresez plenului.

Am fost un cetăţean răbdător. Cel care a stat pana la sfârşit. Ceilalţi au plecat după o oră, două, trei. Eu am stat până la sfârşit. Iar acum primeam recompensa. Aveam să fiu live la TV, în spatele doamnei primar.

Am aşteptat. Număram secundele de pe cronometrul unui reportofon. Trecuseră 5 minute de când doamna Firea vorbea în faţa a 4 camere şi vreo 15 microfoane.

Simt ritmul unui interviu. Am ştiut care va fi ultimul răspuns.

Am apăsat butonul LIVE. E timpul sa testez reacţia presei.

Am lăsat-o pe doamna primar să iasă din cadru şi am întrebat reprezentanţii presei dacă vor să afle şi părerea unui cetăţean ignorat de autorităţi.

Cred că asta am întrebat. Nu am urmărit înregistrarea până în acest moment, când scriu aceste rânduri. Nu vreau sa fiu influenţat de ce am transmis live. Vreau să vă povestesc exact ce am simţit.

M-am retras într-un colţ. Nu am vrut să mă bag în seamă. Am vrut să văd cine e interesat.

Reporterii ezitau. Câţiva au întins microfoanele.

Am început sa vorbesc. 10 secunde. 20 de secunde. În spate, în lateral, în faţă, consilierii din primărie sunt agitaţi. „Opriţi! Opriţi!”. Se stinge primul reflector, al doilea. Microfoanele se depărtează de mine „Opriţi!”, aud peste tot în jur.

Un singur reportofon a rămas până la sfârşit lângă mine. Niciun reporter nu m-a întrebat nimic. Vîd cu coada ochiului cum un cameraman strânge un cablu cu privirea în pământ. Simt frica celor din jur.

Un reporter mi-a spus odată ca cea mai mare frică a lui este sa nu i se retragă acreditarea. De aceea, era foarte precaut.

--------------------

În urma cu vreo 2 ore, citeam pe Facebook nişte comentarii. Cineva afirma ca Firea şi-a luat primărie. Cred ca m-a influenţat când am scris titlul. Dar nu e o figura de stil.

 

--------------------

Atât am vrut sa scriu acum. Peste 24 de ore voi hotărî cât timp sa aloc pentru a scrie despre păţaniile mele pe holurile primăriei.

UPDATE - Am publicat aici toata povestea.

 

Marian Ivan
membru cofondator OPTAR