Analiză realizată de Robert Vîrban*

Scrutinul este deosebit de important în vederea stabilirii orientării strategice a statului, asta în condiţiile în care Republica Moldova se confruntă cu o emigraţie masivă a populaţiei tinere, îndeosebi către ţări occidentale.

Context

Scrutinul legislativ din 24 februarie 2019 se va desfăşura pentru prima oară conform noului sistem electoral mixt, votat în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a criticilor oficialilor europeni. Majoritate legislativă a fost formată din Partidul Democrat din Moldova (PDM), formaţiune aflată la guvernare şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), partidul fondat de actualul preşedinte, Igor Dodon. Sistemul de vot mixt prevede alegerea într-un singur tur de scrutin a 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale, iar alţi 50 de deputaţi prin vot proporţional la nivel naţional. În acest fel, importanţa voturilor alegătorilor ce domiciliază în Occident, un bazin electoral important al partidelor pro-europene care formează blocul electoral ACUM, s-a redus considerabil.

Sursa: moldova.europalibera.org

Un alt eveniment definitoriu pentru circumstanţele în care vor avea loc alegerile parlamentare îl constituie anularea rezultatului alegerilor pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, din 3 iunie 2018.

În urma deciziei de invalidare a alegerilor pronunţată de Judecătoria Chişinău şi confirmată de Curtea Supremă de Justiţie, câştigătorul, Andrei Năstase, candidatul alianţei pro-europene (Partidul Acţiune şi Solidaritate – PAS şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr – PPDA) a fost împiedicat să ocupe funcţia. Potrivit motivării oficiale a instanţei, Andrei Năstase „a făcut campanie electorală“ în afara perioadei legale. Sentinţa, care a ridicat numeroase suspiciuni de ingerinţe politice în activitatea judecătorească, s-a bazat pe o transmisiune live pe pagina de Facebook a lui Andrei Năstase din ziua alegerilor, în care acesta îndemna electoratul să se prezinte la vot.

Sursa: 10tv.md

Invalidarea scrutinului a generat proteste ample în Chişinău prin care s-a solicitat recunoaşterea rezultatelor alegerilor, punerea în funcţia de primar a lui Andrei Năstase şi demisia guvernului. Ca reacţie împotriva invalidării alegerilor, Parlamentul European a aprobat două rezoluţii, în 5 iulie şi 14 noiembrie 2018, cu privire la suspendarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova, sub condiţionalitatea aplicării imediate a corecţiilor necesare consolidării democraţiei.

Derapajele în privinţa statului de drept în Republica Moldova s-au manifestat şi prin declararea ca indezirabili pe teritoriul ţării a şapte profesori turci, ca urmare a unei acţiuni a Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Cele şapte persoane erau căutate de autorităţile turce pentru presupuse legături cu clericul Fethullah Gulen. În context, Amnesty International a catalogat procedura ca fiind una ilegală şi a atras atenţia în privinţa „pericolului iminent pentru viaţa şi securitatea persoanelor“.

În privinţa conflictului transnistrean autorităţile de la Chişinău, prin implementarea aşa-numitei politici a paşilor mici, au condus la un transfer de prerogative către pretinsul guvern de la Tiraspol, cu girul reprezentantului Italiei la OSCE, Franco Frattini, considerat un apropiat al Moscovei. Analistul Vladimir Socor  a avertizat că o astfel de abordare ameninţă să erodeze suveranitatea Republicii Moldova în Transnistria şi conduce cumulativ spre un „statut special“ negociat, aprobat pe plan internaţional, altfel spus, federalizarea statului. Iar rezoluţia Adunării Generale a ONU din 22.06.2018, prin care s-a solicitat doar „retragerea trupelor operaţionale“ (GOTR) , fără nicio referire la aşa-numitele trupe de „Pacificatori“ (sursa), n-a făcut decât să vină în sprijinul tezei enunţate de analistul de la Chişinău.

Desfăşurarea Campaniei

Campania electorală a debutat la data de 25.01.2019 şi continua până pe 24.02.2019 (ziua alegerilor), cu excepţia perimetrului secţilor de vot. În circumscripţia naţională s-au înscris 15 formaţiuni politice sau blocuri electorale, în timp ce în circumscripţile uninominale au fost înregistraţi 321 de concurenţi electorali – 57 candidaţi independenţi, iar 264 reprezintă o formaţiune politică sau un bloc electoral.      

Vizibilitatea mediatică este mai amplă pentru PDM, prin intermediul televiziunilor şi site-urilor (Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV), deţinute de liderul acestui partid Vladimir Plahotniuc, dar şi prin alte canale media susţinute financiar pe aceeaşi filieră (Zeppelin Investigation, Telegraph Moldova), unele primind finanţare şi din partea României prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (Deschide.md sau Timpul.md).

Expunerea PSRM se realizează preponderent pe posturile de limba rusă (NTV, Accent TV), sau pe site-uri de propagandă rusă (sputnik.md, kp.md, vedomosti.md), în timp ce promovarea Blocului electoral ACUM, care dispune de resurse financiare limitate, se face preponderent pe postul Jurnal TV şi pe reţelele sociale.

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, strategia PDM se sprijină pe accentuarea tezei moldovenismului statalist, în paralel cu abandonarea retoricii pro-europene. În acest sens, au anunţat o serie de măsuri şi promisiuni populiste, precum: programul “Drumuri bune pentru Moldova“, majorarea pensiilor şi a salariilor, acordarea unor indemnizaţii unice de sărbători pentru pensionari, creşterea indemnizaţiei pentru copii, dublarea compensaţiei pentru energia termică).

Totodată, PDM va recurge la susţinerea în circumscripţiile uninominale a unor candidaţi pretins independenţi, cunoscuţi la nivel local sau naţional (cum ar fi Nicolai Dudoglo – fost primar al municipiului Comrat) şi la candidaţi falşi (precum Andrei Nastase, care va candida independent în circumscripţia 33, în aceeaşi cu liderului PPDA, Andrei Năstase, cu scopul de a provoca confuzie).

Campaniile orchestrate de fake news, fie că provin pe filiera rusă, sau din interiorul Republicii Moldova, vor juca un rol semnificativ în aceste alegeri, mai ales că o parte semnificativă a populaţiei (bătrâni, credincioşi, minorităţi naţionale) este considerată ca fiind vulnerabilă.

În acelaşi registru putem înscrie şi cazul „Open Dialog“. În urma unui fake news apărut pe un site apropiat PDM, Parlamentul Republicii Moldova a deschis o comisie de anchetă care a întocmit un raport, trimis la Parchet ulterior, în care îi acuză pe liderii opoziţiei extraparlamentare, Maia Sandu (preşedinte PAS) şi Andrei Năstase, de finanţări ilegale din partea fundaţiei „Open Dialog“.

Sursa: telegraph.md

Sondajele de opinie care s-au realizat în ultimele luni plasează pe primul loc PSRM, cu un scor situat între 35,6% şi 49,2%, pe poziţia a două se află ACUM, între 19,1 şi 28%, pe locul trei PDM, între 15% şi 20,7%, urmat de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), între 2,6% şi 6,5%, şi Partidul Politic Şor (PPŞ), între 3,9% şi 6,3%. Cu toate acestea, dacă stăm să privim experienţele anterioare, cifrele prezentate mai sus trebuie privite cu mult scepticism. În iunie 2018, la alegerile locale din Chişinău sondajele au indicat diferenţe de până la 20 de procente între estimări şi voturile propriu-zise.

Un rol important în alegeri va fi jucat şi de reprezentanţii Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove, aflată sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Nu ar fi prima implicare în procesul electoral a clericilor ortodocşi din Republica Moldova, în apropierea turului doi al alegerilor prezidenţiale din anul 2014, episcopul Marchel de Bălţi s-a poziţionat categoric de partea lui Igor Dodon şi a atacat-o pe Maia Sandu pentru „lipsa de moralitate creştină“. De asemenea, PDM se va baza pe sprijinul episcopului Siluan de Orhei, considerat de analişti un apropiat al liderului acestui partid, Vladimir Plahotniuc.

Best case scenario: Blocul ACUM câştigă alegerile şi formează Guvernul

Drept urmare a mobilizării exemplare pe reţelele de socializare a electoratului şi a nemulţumirii faţă de PDM şi PSRM, partide considerate drept exponente ale corupţiei endemice cu care se confruntă Republica Moldova, Blocul ACUM formează majoritatea în legislativ şi desemnează ca premier pe unul dintre lideri, Maia Sandu sau Andrei Năstase. În acest context favorabil, procurorii încep o anchetă serioasă în cazul „furtului miliardului“ pe baza rapoartelor care au fost întocmite de compania Kroll.

Relaţiile cu România se vor îmbunătăţi semnificativ, iar  Uniunea Europeană va debloca imediat ajutorul financiar, pe lângă care vor urma şi alte fonduri. Prin prisma Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi a unui climat socio-economic stabil, investiţiile străine vor creşte, context în care fluxul migratoriu se va reduce.  

În ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană, cu toate ca va fi declarată drept principal obiectiv de guvernare, nu se vor realiza paşi importanţi în această direcţie din cauza lipsei angajamentului UE în regiune, în contextul absenţei unor garanţii de securitate ale NATO.

În conflictul transnistrean negocierile nu vor avansa, pe fondul refuzului Federaţiei Ruse de a retrage trupele staţionate, iar o cedare a teritoriului dintre Prut şi Nistru din partea unui guvern condus de ACUM este improbabilă, dat fiind ideea de naţiune civică pe care a susţinut-o.

Business-as-usual: O alianţă formată din PDM, PSRM şi „independenţi“ obţine majoritatea

O alianţă de stânga între PDM şi PSRM, susţinută de parlamentari independenţi, sau de alte formaţiuni care ar accede în Parlament, dat fiind interesele congruente ale părţilor, pare în acest moment cel mai probabil scenariu. Chiar dacă liderii se feresc să declare oficial coaliţia, istoricul legăturilor dintre Igor Dodon şi Vladimir Plahotniuc este mai vechi, presa de la Chişinău a relatat că acestea datează încă din perioada în care Igor Dodon s-a aflat la conducerea Ministerului Economiei. Coabitarea dintre cei doi, s-a materializat în cazul schimbării sistemului electoral, când deputaţii PSRM au susţinut propunerea PDM, sau atunci când preşedintele Igor Dodon l-a numit în funcţia de director al Moldova Gaz pe Vasile Botnari, considerat un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc (Sursa). Totodată, Plahotniuc l-a susţinut prin televizunile sale pe Igor Dodon în alegerile prezidenţiale din anul 2014, sau pe Ion Ceban, candidat PSRM pentru funcţia de primar al Chişinăului în 2018.

Sursa: adevărul.ro

Cu toate că datele din precedentele alegeri şi sondajele de opinie indică un avantaj net de partea PSRM, balanţa de forţe din această coaliţie este în favoarea PDM, aspect demonstrat de renunţarea lui Igor Dodon la candidatura la parlamentare după ce a fost mustrat public de speakerul parlamentului, Andrian Candu. Prin urmare, ca viitor premier va fi desemnată o persoană din  sfera de influenţă a lui Vladimir Plahotniuc.

În acest caz, în Republica Moldova se va păstra statu-quo-ul, în avantajul Federaţiei Ruse, care din cauza dificultăţilor financiare nu va fi dispusă să se implice mai mult decât este necesar. Totodată, credibilitatea ţării pe plan extern va avea de suferit, iar alocările din partea UE vor fi redirecţionate către societatea civilă. În relaţia cu România, viitorul executiv va urmări să atragă finanţări, fără să ofere garanţii de respectare a statului de drept şi nici nu va aplica decizia Curţii Constituţionale prin care limbă de stat a fost declarată limba română.

Urmând aceeaşi linie ca în prezent, se vor modifica unele acte normative cu scopul de a creşte controlul politic în instituţiile fundamentale ale statului.

Instrumentul justiţiei va fi utilizat în continuare ca un mijloc de pedepsire a rivalilor politici, sau ca recompensă pentru cei care şi-au arătat loialitatea. Dosarul „furtului miliardului“ se va soluţiona fără condamnarea principalilor beneficiari ai schemei financiare. Primarul din Orhei, Ilan Shor, condamnat în prima instanţă la 7 ani de închisoare, va fi exonerat de pedeapsă sau aceasta îi va fi mult redusă în schimbul serviciilor electorale.

Worst case scenario: Federalizarea Republicii Moldova

Federaţia Rusă va reuşi să găsească o soluţie de „acceptare“ din partea Chişinăului (PDM şi PSRM) a soluţionării conflictului Transnistrean, prin încorporarea de facto a autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene (RMN) în Republica Moldova, fără ca trupele ruse de „pacificatori“ de pe acest teritoriu să fie retrase. Prin strategia părţii (RMN) care controlează întregul (Republica Moldova), Federaţia Rusă se va asigura de menţinerea Republicii Moldova în sfera sa de influenţă.

În această situaţie, federalizarea din Republica Moldova va fi folosită de Kremlin drept model pentru implementarea acordurilor de la Minsk cu privire la Ucraina.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va fi denunţat unilateral de partea Moldovenească, care intră astfel aproape total sub controlul Moscovei prin consilierii trimişi la Chişinău şi armata privata Wagner. 

Opoziţia şi societatea civilă vor fi aduse la tăcere prin mijloace judiciare şi alte abuzuri, iar foarte mulţi moldoveni vor căuta să obţină cetăţenia română pentru a emigra într-un stat din Uniunea Europeană.

Wild Card Scenario: Descalificarea Blocului ACUM

În urma unei decizii a justiţiei, similară cu cea pronunţată de Judecătoria Chişinău, scrutinul este anulat şi Blocul ACUM este descalificat în urma unor presupuse finanţări ilegale provenite din partea fundaţiei „Open Dialog“.

Sunt organizate manifestaţii de protest, mai scăzute în intensitate decât cele din 2009, iar acestea vor fi reprimate violent de autorităţi. Instituţiile europene vor critica invalidarea alegerilor şi abuzul forţelor de ordine, vor suspenda orice sprijin financiar pentru Guvernul Republicii Moldova, dar nu vor întreprinde alte acţiuni concrete.

Din punct de vedere economic, statul va intra în recesiune din cauza reducerii investiţiilor survenită pe fondul neîncrederii şi a migraţie forţei de muncă. În ţară vor rămâne în mare parte persoane în vârstă sau angajate în aparatul de stat.

În urma refuzului majorităţii statelor occidentale de a colabora cu un guvern considerat nedemocratic constituit, Republica Moldova se va orienta către amplificarea legăturilor cu ţări în care liderii nu pun mult accent pe valorile democraţiei liberale (Federaţia Rusă, Turcia, Ungaria, China).

*Robert Vîrban este student la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi a făcut parte din programul de Internship LARICS 2018.