Povestea firobuzului de la Timişoara. Una din premierele bănăţene, de acum 73 de ani, despre care s-a vorbit prea puţin

Publicat: 15.11.2015 17:24

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:22

În data de 15 noiembrie 1942, la Timişoara s-a dat în funcţiune prima linie de troleibuze din România. Timişoara este singurul loc în care acest mijloc de transport se numeşte firobuz.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la Timişoara are loc o premieră naţională. La 15 noiembrie 1942, exact acum 73 de ani, s-a dat în funcţiune prima linie de troleibuze din România. De abia peste şapte ani avea să se introducă aceste mijloace de transport şi în Bucureşti.

Primele vehicule timişorene sunt „filobusele” de la Fiat, fabricate la Torino. Termenul timişorean „firobuz” este traducerea directă în română a cuvântului italian „filobus”, şi nu se utilizează decât la Timişoara! În Timişoara, i se mai spune, prescurtat, „firul”.

Prima linia a fost proiectată de firma germană Brown-Bovery din Mennheim şi măsura 3,5 kilometri. Aceasta lega Gara de Nord şi zona Iosefin de cartierul Lahovary - Elisabetin (Piaţa Nicolae Bălcescu), pe traseul: Gara de Nord - bulevardul Republicii - bulevardul Regele Ferdinand I - bulevardul Mihai Viteazul - strada Ciprian Porumbescu şi retur.

Şeful de proiect a fost inginerul Toni Teufl din Munchen, care a realizat asemenea sisteme la Bruxelles, Copenhaga, Oslo, Goteborg, Berlin şi în alte oraşe din Germania.

Iniţial, traseul era în formă de potcoavă, în două direcţii: Elisabentin (de la Gara de Nord se ajungea la Liceul Piarist, Catedrală, se trecea Podul Tinereţii (Episcopiei) – deservând şi studenţii de la Facultatea de Mecanică, şi se ajungea în Piaţa Bălcescu, şi Iosefin (terminalul a fost la intersecţia străzilor Văcărescu şi Regele Carol I). La ambele capete exista o buclă de întoarcere.

"Filobus" Fiat Marelli

După realizarea liniei, au fost importate şapte treoleibuze Fiat, echipate electric de Marelli. Din păcate, nu s-a păstrat niciunul din aceste modele de firobuze. Troleibuzele italiene au fost înlocuite de unele modele fabricate în Uniunea Sovietică, iar apoi de troleibuze fabricate în România.

Iniţiativa lui Cornel Miklosi

În anii 1920 şi 1930, au existat diverse planuri de extindere ale tramvaiului, însă ele nu puteau fi realizate. Aşa se face că administraţia a decis să pună în circulaţie un alt mijloc de transport acţionat electric, ca alternativă la tramvaie. Iniţiativa îi aparţine inginerului Cornel Miklosi (1887-1963), care a fost directorul companiei de tramvaie din Timişoara în perioada 1920-1949.

Totuşi, prima linie de troleibuz de pe vechiul teritoriu al României s-a pus în funcţiune la 1 februarie 1939, la Cernăuţi (astăzi în Ucraina). Important de menţionat că prima linie de "troleu" de pe actualul teritoriu al României este consemnat în 1904, la Sibiu, atunci când Transilvania era parte a Ungariei. Troleibuzului de la Sibiu nici nu a avut o viaţă prea îndelungată. A fost reintrodus de abia în 1983. Aşa se face că troleibuzul de la Timişoara este cel mai vechi funcţional din ţară.

Pauză în timpul războiului

Funcţionarea firobuzul în Timişoara a fost suspendată în perioada 1944-1947, pe timpul războiului. Reţeaua a fost afectată după ce forţele aeriene britanice au bombardat Gara de Nord (16 iunie 1944).

După război, firobuzele Fiat au fost scoase din circulaţie, fiind deja mult prea uzate. Reţeaua de troleibuze s-a mărit de la an la an. Mai întâi s-a făcut legătura şi cu zona Fabric, apoi s-a legat centrul de Calea Lipovei (Ion Ionescu de la Brad), în 1948. De abia în 1954 a fost repusă în funcţiune şi linia de la Gara de Nord (suspendată până atunci). În 1955 s-a extins şi linia între Piaţa Unirii şi Calea Aradului.

Troleibuz TV în 1970, în zona Mehala

A luat fiinţă ITT: în 1962 circulau patru linii de firobuz

În 1962, după ce a luat fiinţă Intreprinderea de Transport Timişoara (ITT), s-a realizat linia care leagă Gara de Nord - Piaţa Mărăşti –bulevardul Take Ionescu- strada Baader.

Aşadar, în 1962 circulau patru linii de troleibuze: Gara de Nord-Strada Baader (linia 12), Gara de Nord –Piaţa Bălcescu (linia 7) –care anul următor ajunge până la capătul străzii Porumbescu, Piaţa Mărăşti-Calea Aradului, la Intreprinderea UTT (linia 11) şi Gara de Nord –Lipovei, pe strada Ion Ionescu de la Brad (linia 10). Din 1964 se va scoate linia din Piaţa Unirii.

MTB-82 a circulat în Timişoara, în anii 50

Până în 1964 au existat în circulaţie troleibuzele ruseşti MTB-82 (foto). În 1970 au fost introduse în circulaţie treleibuzele TV 20 E, fabricate în România. Preţul unei călătorii în acei ani era 50 de bani (0,50 lei). În 1977, linia s-a extins şi pe Calea Lugojului, până la Ştrandul Tineretului, în 1978 spre bulevardul Michelangelo şi strada Cluj, în 1979 în Mehala.

În anii 80, datorită crizei economice, regimul Ceauşescu a făcut economie, iar troleibuzele circulau cu mare întrziere şi erau supraaglomerate. TV-urile au fost înlocuite troleibuzele DAC.

După Revoluţia din 1989, întreg parcul auto, învechit, a fost înlocuit de troleibuze primite donaţie din Germania, Franţa, Elveţia sau Austria.

Citește și: Cea mai mare acţiune de plantare din ţară s-a desfăşurat în Timiş. Aproximativ 38.000 de puieţi au prins viaţă la Utvin

Reţea de 24 de kilometri în 2015

Astăzi, linia de troleibuz din Timişoara are o reţea de 24 de kilometri, iar RATT are în circulaţie liniile 11,13, 14, 15, 17 şi 18. Recent a fost inaugurată linia metropolitană Timişoara-Dumbrăviţa, iar în scurt timp va fi dată în folosinţă şi cea care face legătura între Timişoara şi Ghiroda. Există un asemenea plan şi pentru a lega Timişoara de Săcălaz.

De la firobuzul italian la troleibuzul rusesc şi cel românesc

Prima generaţie de troleibuze erau Fiat 665 Marelli. Ultimul firobuz din această marcă a fost scos din uz în 1963. Acest model a mai funcţionat, în afara de oraşele din Italia, şi la Belgrad, capitala Serbiei.

Fiat Marelli

Următoarea generaţie a fost MTB-82, fabricat la Novgorod. Firobuzele italiene au fost completate de cinci troleibuze de mare capacitate, făcute în URSS. Primul a ajuns în Timişoara în anul 1953.

MTB-82 fabricat la Novgorod

A treia generaţie de troleibuze din Timişoara au fost TV 2 şi TV R 20 E, produse la Uzinele Tudor Vladimirescu din Bucureşti, livrate începând din anul 1960.

TV-ul fabricat la Bucureşti

A patra generaţie era DAC 112 E, intrat în utilizare în anul 1976 până în 1980. Următoarea generaţie de troleibuze, a cincea, a fost DAC sau Rocar 117, 212, 217, 312 şi 317.

DAC 217 pe străzile din Timişoara

Genraţia a şasea – poate fi numită şi generaţia second hand. Începând din 1995 au început să fie înlocuite vechile troleibuze româneşti cu second-handuri din Occident, care însă erau incomparabil mai fiabile şi mai comode. Până în 2002, RATT a primit 81 de troleibuze.

Citește și: „Bunul Uriaş” – omul care a lăsat Singapore şi Germania pentru Timişoara, aplaudat îndelung la Muzeul de Artă

Berliet a circulat şi pe străzile din Lyon

17 milioane de euro pentru Şkoda -Irisbus

Generaţia Şkoda. Ultima generaţie de troleibuze a apărut pe străzile Timişoarei în anul 2008. Este vorba de mărcile ceheşti Şkoda 24 Tr Irisbus, complet noi. S-au livrat 50 de vehicule. Aceste maşini au şi un motor diesel şi pot funcţiona autonom. Afacerea a costat Primăria Timişoara 17 milioane de euro, o parte finanţată de Uniunea Europeană.