Iordanianca Nisreen Rubaian, emisarul Naţiunilor Unite în România: Timişoara are un statut special, încurajează diversitatea şi în situaţia afganilor
0
Nisreen Rubaian (50 ani, din Palestina) îşi încheie după 2 ani şi jumătate misiunea de reprezentant UNHCR în România - agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) mandatată să protejeze şi să ofere ajutor refugiaţilor, cu o vizită în Timişoara. Ea a revenit în contextul crizei din Afganistan, ştiindu-se că în oraşul de pe Bega se află cei mai mulţi refugiaţi şi migranţi afgani.
În ultimul an, Timişoara a căpătat un renume de punct fierbinte pentru migranţi, având în vedere aşezarea geografică, aproape de graniţă. Iar cei mai mulţi dintre ei sunt tocmai din Afganistan.
Palestinianca Nisreen Rubaian (50 ani), reprezentant UNHCR în România, a revenit în Timişoara, în contextul schimbărilor politice din Afganistan, cu venirea talibanilor la putere.
Nisreen spune că există anumite grupuri vulnerabile care au nevoie de sprijin imediat.
“Criza din Afganistan este prezentă de mult timp. Începând cu era comunistă, mujahadini, regimul Sha, apoi talibanii şi chiar şi după <9/11>, după venirea comunităţii internaţionale, lucrurile au fost în continuă schimbare. Ce s-a întâmplat acum 20 de ani se repetă cu revenirea talibanilor.
În toţi aceşti ani, Afganistanul a fost văzut ca o ţară producătoare de refugiaţi.
Noua situaţie din Afganistan a venit ca un şoc pentru tot globul, pentru toată lumea. În acest moment, situaţia politică nu este clară, dar ceea ce este clar pentru noi este că s-a creat o situaţie de strămutare internă masivă şi s-a întâmplat pe fondul unei urgenţe umanitare.
Aşa că ceea ce vedem este o situaţie de criză umanitară în interiorul Afganistanului, există nevoie urgentă ca oamenii de acolo să aibe acces la asistenţă. Este o îngrijorare la nivel global, pentru grupurile vulnerabile cum ar fi fetele şi femeile, cetăţenii afgani care lucrează pentru organizaţii internaţionale, pentru trupele străine, afgani asociaţi cu guvernarea precedentă”, a declarat Nisreen Rubaian, pentru „Adevărul“.
"Cerem guvernelor să oprească deportările acestor cetăţeni"
În urmă cu şase luni, Nisreen s-a aflat la Timişoara pentru a rezolva situaţia afganilor care au împânzit oraşul, care stăteau pe străzi şi locuiau în clădiri abandonate. Între timp, lucrurile s-au aşezat, cel puţin pentru o perioadă. Nisreen face un apel către autorităţi, ca niciun cetăţean afgan să nu fie returnat.
“Persoanele venite din Afganistan reprezinta un procent semnificativ din cererile de azil din România şi chiar dacă au venit în România probabil înainte ca această criză să se fie declanşat, noi am emis un comunicat ce îndeamnă ca aceste persoane să nu fie returnate, le cerem statelor să nu întoarcă niciun cetăţean afgan înapoi în ţara sa, inclusiv cei care au depus cereri de azil înaintea izbucnirii acestei crize, inclusiv pentru cei care au fost deja respinşi în procedura de azil. Cerem guvernelor să opreasca deportările acestor cetăţeni, inclusiv a celor care au ajuns înaintea începerii crizei. De asemenea cerem să se revizuiască cererile lor de azil în lumina noilor circumstanţe”, a mai declarat Nisreen.
"Majoritatea strămutărilor forţate au avut loc în interiorul ţării"
Confom UNHCR, la această oră sunt recunoscute ca persoane refugiate aproximativ 4.000 de persoane, iar până în iunie 2021 a existat aproape 6.000 de cereri de azil, care sunt analizate acum de autorităţile române. 80 la sută dintre acestea au venit din partea afganilor.
“La nivel de Europa, nu numai în România, cererile venite din partea persoanelor afgane vor fi analizate amănunţit, luând în considerare situtaţia din Afganistan. Autorităţile nu vor deporta aceste persoane. Aceasta este o informare primită la nivel european, nu se vor face deportări pentru aceste persoane, vedem cât este de gravă situaţia, nu este sigur acolo, se vor face cercetări amănunţite asupra cererilor de azil venite din partea acestor persoane, în lumina noilor circumstanţe. Şi asta este în conformitate cu poziţia UNHCR. Dar până acum nu am văzut un număr mare de persoane ce au fost strămutate în afara graniţelor Afganistanului, după izbucnirea acestei crize. Majoritatea strămutărilor forţate au avut loc în interiorul ţării, până acum este un număr foarte mic în afara graniţelor”, a mai spus Nisreen Rubaian.
"Pentru moment lucrurile par a se fi calmat"
Ceea ce s-a întâmplat în iarnă, la Timişoara, când sute şi sute de refugiaţi au stat pe stradă, s-a datoriart şi crizei COVID. Rubaian a intervenit pe lângă autorităţile locale să găsească locaţii unde regugiaţii să poată sta în carantină.
“Factorul declanşator a fost generat de măsurile luate împotriva COVID 19. Atunci când Serbia a fost inclusă pe lista galbenă a statelor cu risc epidemiologic s-a impus un nivel aditional de siguraţă pentru acces. Înaite de a ajunge la Centrele de Recepţie standard ale Inspectoratului General pentru Imigrări, persoanele ce au venit au trebuit să fie plasate în carantină. Acum, cred că o dată cu trecerea Serbiei înapoi pe lista verde, carantina nu mai este obligatorie, au acces la vaccin, aşa că acum accesul pe terititoriu este mai facil şi se duc direct în Centrele de Recepţie. Aş spune că pentru moment lucrurile par a se fi calmat dar este foarte important să aveam lecţiile învăţate din acea perioadă şi să avem puse la punct nişte planuri de rezervă şi să existe nişte mecanisme de coordonare între autorităţile centrale şi autorităţile locale. Astfel încât genul acesta de situaţii nefericite, care s-au rezolvat într-un fel sau altul prin găsirea unor forme de cazare temporară, să nu se mai repete”, a afirmat Nisreen.
"Multumiri speciale oraşului Timişoara"
Doi ani şi jumătate a însemnat o experienţă inedită pentru Nisreen în România. O mare parte din timpul petrecut aici a fost influenţată şi de criza COVID.
“Acesti doi ani şi jumătate au fost un mix de amintiri bune şi mai puţine bune şi toate astea datorită pandemiei. Trebuie să spun că mă consider privilegiat că am fost trimisă în această ţară. A fost o experienţă plăcută şi sunt foarte recunoscătoare poporului român, întregii societăţi, multumiri speciale oraşului Timişoara, pentru că acest oraş are un statut special pentru UNHCR şi pentru mine personal. Este un oraş care încurajează diversitatea, multiculturalitatea. Am văzut asta şi în situaţia refugiaţilor afgani, am văzut cum s-a mobilizat comunitatea în sprijinul lor. Experianţa aceasta a oferit UNHCR-ului un parteneriat bun cu oficialii guvernamentali, cu societatea civilă, cu media. Când vorbim despre refugiaţi, am văzut cele mai rele şi imprevizibile situaţii din pricina COVID-19. Şi pentru noi, ca UNHCR, cele mai puternice mesaje de advocacy au fost ţinte spre a menţine graniţele deschise, lucru pe care Romania l-a făcut şi făra prea multe intervenţii din partea UNHCR”, a mai spus Nisreen Rubaian.
"Problema refugiaţilor nu se încheie niciodată"
România a inclus refugiaţii în Schema Naţională de Vaccinare şi lucrează la îmbunătăţirea planurilor de integrare.
“Sunt lucruri care speram că se vor îmbunătăţi pe viitor, dar până acum toţi paşii făcuţi sunt foarte pozitivi. Aşa cum vedem, problema refugiaţilor nu se încheie niciodată, atunci când credem că lucrurile se vor calma, ceva se întâmplă în lume”, a conchis Nisrein Rubaian, care urmează să plece într-o misiune în Kuweit.
Vă mai recomandăm:
Nisreen Rubaian, UNHCR: „România are un mesaj foarte clar în problema refugiaţilor”
Se încarcă comentariile...
