Medici români de succes în Europa, ignoraţi în ţară. Român renumit în Germania: „Nu am o datorie faţă de România. Eu iubesc România“

Medici români de succes în Europa, ignoraţi în ţară. Român renumit în Germania: „Nu am o datorie faţă de România. Eu iubesc România“

Şerban Costa (dreapta), Andrei Muller Funogea (centru), Dragoş Georgescu (dreapta) sunt trei medici români cu mare succes în Europa FOTO Arhiva personală/www.tendanceouest.com

Trei medici români foarte apreciaţi în Germania şi în Franţa şi-au spus povestea succesului de peste hotare: cu mărturii de viaţă impresionante şi victorii mari, medicii au şi un regret – ţara a cărei limbă refuză s-o uite nu are nevoie de ei, chiar dacă nu cer nimic, ci vor doar să ofere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doi medici timişoreni, Simedrea Voicu şi Bogdan Mureşan, creatorii Fem Help, un ONG prin care vor să aducă la standarde internaţionale cel puţin câteva domenii medicale care privesc sănătatea femeii din România, au organizat la Timişoara, în perioada 15-17 mai, conferinţa „Concepte moderne în Ginecologie şi Medicină fetală“.

Invitaţii din diaspora medicală ai acestui eveniment au fost trei medici români care au cunoscut succesul în Europa, doi în Germania şi unul în Franţa. Este vorba despre Dragoş Eugen Georgescu (şeful Departamentului de Chirurgie al Centrului de luptă anticancer din Rouen – Franţa), prof. dr. Şerban Dan Costa (director al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Universităţii Magdeburg – Germania) şi Andrei Muller Funogea (şeful clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la spitalul „Sf. Maria“ din Düsseldorf – Germania).

Până într-un punct, fiecare dintre cei trei medici are povestea lui, specializarea lui, satisfacţiile sau experienţele lui de viaţă. Pe cei trei specialişti îi leagă, însă, pasiunea pentru medicină şi dragostea pentru România. Chiar dacă şi-au arătat disponibilitatea de a ajuta sistemul medical românesc, cu experienţa şi cunoştinţele lor, fără vreo pretenţie financiară, cei trei regretă că nu au găsit încă o cale de colaborare cu autorităţile din România.

Veniţi la Timişoara în virtutea relaţiilor personale cu medicii care au organizat, la mijlocul lunii trecute, conferinţa „Concepte moderne în Ginecologie şi Medicină fetală“, trei specialişti români din diaspora – Şerban Dan Costa, Andrei Muller Funogea şi Dragoş Eugen Georgescu – şi-au depănat poveştile pentru „Weekend Adevărul“. Istoriile lor nu sunt numai despre succesul profesional şi despre banii câştigaţi în spitalele străine. Sunt despre inteligenţă, modestie, forţă, respect şi un sentiment aparte pentru România şi pentru limba română.

Profesorul Şerban Costa (60 de ani), plecat din ţară în urmă cu peste 40 de ani şi ajuns o somitate în Germania, este mărturia dragostei pentru limba română. „Ca să nu uit să vorbesc în română, mi-am jurat să citesc în fiecare an măcar o carte în limba română. Şi aşa am făcut!“, explică medicul Şerban Costa, într-o română perfectă, fără niciun fel de accent german.

A emigrat cu familia

Fiu al unui medic ortoped din Oradea, Şerban Costa a ajuns în Germania în 1974. Avea aproape 19 ani când familia Costa a hotărât să plece în Germania alături de cei doi copii. „Cum împlineai 18 ani, trebuia să semnezi că eşti dispus să semnalezi acte de terorism împotriva statului şi a poporului. Azi, oricine ar semna un astfel de text. Eu eram sportiv. Făceam polo. Stăteam şase ore pe zi în apă şi pe mine nu mă interesa nicio politică. Agenţii de securitate intrau în şcoli, încercau să ne contacteze. Părinţii noştri au spus: «Dacă ăştia se leagă de copiii noştri, plecăm!». Le era teamă că nu suntem pregătiţi pentru sistemul respectiv“, îşi începe povestea de emigrant Şerban Costa. Astfel, în 1974, medicul Costa Senior a reuşit să facă rost de patru paşapoarte de turist. Aşa a ajuns familia Costa la Viena, iar de acolo în Germania.

„Tata a reuşit să se angajeze după patru săptămâni, mama s-a angajat într-un spital de copii, iar eu şi fratele am intrat la şcoală şi am refăcut ultimul an de liceu“, povesteşte medicul. Şerban Costa a luat o notă bună la Bacalaureat, iar apoi a intrat la Medicină, pe care a studiat-o la Frankfurt. În timpul facultăţii, a primit o bursă de studiu în SUA, iar după absolvire a lucrat în cercetarea cancerului mamar în Elveţia, la Basel.

Tot acolo a început să lucreze în chirurgie ginecologică. Un post în universitate a venit firesc, românul a progresat în mediul academic, iar din 2004, Şerban Costa este şeful Clinicii Universitare de Obstetrică-Ginecologie din oraşul german Magdeburg.

Caută „bisturiul de aur”

Bolnavele de cancer din Germania sunt tratate după schemele de tratament ale doctorului Costa. Nivelul la care activează Şerban Costa în Medicină este cel mai înalt, fiind, aşa cum îi place profesorului să spună, un fel de Liga Campionilor din fotbal. Iar aşa cum marile echipe îşi doresc să dea „balonul de aur“, profesorul Costa caută în echipa sa „bisturiul de aur“.

„Fiind directorul clinicii universitare, angajez medici care vor să facă o carieră universitară. Eu am nevoie de medici care vor să fie performanţi, care-şi doresc să facă cercetare. E o criză de astfel de medici, care nu se raportează doar la România, e o situaţie generală. Ne confruntăm cu o generaţie de medici tineri care vor să aibă timpul lor, familia trebuie să fie OK. Într-un sistem performant nu e uşor, pentru că trebuie să sacrifici ceva, iar unii trebuie să sacrifice familia“, explică profesorul universitar pentru care nu contează naţionalitatea, ci performanţa.

„Am avut medici din România, chiar un timişorean, care e acum la o altă clinică universitară. Acum sunt pe cale să angajez o doctoriţă din România. Eu nu ţin cont de naţionalitate. Apreciez performanţa. Chiar dacă sunt ataşat de România, nu pot să ţin cont de aceste ataşamente“, a mai spus Şerban Costa, potrivit căruia medicii veniţi din România se bucură de un prestigiu tot mai mare în Germania.

Soţia nemţoaică vrea cetăţenie română

Spre deosebire de cei mai mulţi medici români din diaspora, care au învăţat în România, dar lucrează „afară“, Şerban Costa este un produs al şcolii germane de Medicină. Acesta este şi motivul pentru care profesorul universitar se consideră un român în Germania, dar un medic german. „E o diferenţă între a te simţi dator şi a iubi ceva. Eu iubesc România, dar nu aş crede că mă simt în vreun fel dator“, spune medicul Şerban Costa. Dragostea faţă de România despre care vorbeşte profesorul Costa nu este doar un subiect de discuţie. Se vede şi din concediile petrecute în România: „Am mulţi prieteni foarte buni din copilărie şi prieteniile au rezistat timpului şi depărtării. Vin de patru-cinci ori pe an în România, chiar şi pentru perioade mai scurte, cum e această conferinţă. Toate vacanţele mi le fac în România. Am o casă pe care am moştenit-o de la bunicii mei“.

Dovada supremă a sentimentelor pe care Şerban Costa le are faţă de România este soţia acestuia, o nemţoaică get-beget. „Este atât de încântată de România, încât îşi doreşte cetăţenie română“, a declarat medicul, care nu are nicio problemă în a spune dacă „acasă“ pentru el este în Germania sau în România. „Când mă întreabă cineva asta, eu spun că merg acasă şi vin acasă când vin în România“, mărturiseşte Şerban Costa, zâmbind.

Dispus să ajute pro bono

În aceste condiţii, colaborarea cu medicii români funcţionează şi mai bine. „Revin cu mare plăcere de fiecare dată în ţară şi îmi place mult să colaborez cu medici buni din România. Am avut plăcerea să colaborez cu medici extrem de bine pregătiţi şi de pasionaţi. Facem împreună planuri de terapie, tratez pacienţi din România şi tratamentele pe care le facem între cele două ţări sunt cu succes“, spune medicul Şerban Costa.
Toate aceste colaborări ale medicului Şerban Costa cu România se realizează, însă, în baza unor relaţii personale cu medicii români. Factorii de decizie din sistemul sanitar şi din mediul academic nu sunt interesaţi de oferta de nerefuzat a profesorului care s-a oferit să vină în România cu singura pretenţie de a-i fi plătit drumul. „Bineînţeles că doare”, 

„Aş fi dispus să pun experienţa mea la dispoziţia României şi am spus de multe ori că dacă vrea cineva să profite de pe urma experienţei mele, o fac cu tot dragul. M-am oferit să particip la cursuri la universităţi, m-am oferit pentru a-i ajuta pe tinerii de aici, dar momentan sunt doar vorbele şi intenţiile mele. Eu nu am niciun fel de gând sau ţel pe care l-aş urmări. Aş vrea doar să fac un bine sau să dau mai departe ce am învăţat eu. Îi înţeleg şi pe cei din România, care poate au un complex de inferioritate, dar nu asta este intenţia mea, ci să interacţionez cu cei din România şi să ajut. Bineînţeles că doare (n.r. disponibilitatea de a ajuta România rămasă fără rezultat), adaugă Şerban Costa.

Cancerul de sân, la fel ca gripa

Specialist în tratarea cancerului de sân şi aflat într-un loc în care se dă ora exactă în domeniu, prof. dr. Şerban Costa aduce numai veşti bune. Potrivit medicului din Germania, în tot vestul Europei sunt nişte cifre atât de  bune, încât aproape că nici specialiştii nu le mai  înţeleg. „În urma măsurilor pe care le-am luat – diagnostic precoce, terapii personalizate, o chirurgie mai puţin radicală –, în tot Vestul Europei, avem nişte cifre pe care aproape că nu le mai înţelegem. Durata vieţii a fost prelungită. După ultimele statistici, aproximativ 90% din paciente trăiesc 10 ani şi mai mult. Am ajuns până acolo încât prognosticul pe cancerul de sân să fie la fel ca pentru gripă. Avem succese enorme, dar succesele nu au o singură cauză. Sunt diagnosticul, terapia iniţială, chimioterapia şi substanţele ţintite“, explică specialistul.

Tratament personalizat pentru cancerul de sân

Profesorul Şerban Costa spune că femeile cu antecendente în familie sunt cele mai predispuse cancerului de sân, iar în astfel de cazuri, screeningul pentru depistare ar trebui să înceapă foarte devreme. „La majoritatea femeilor, depistarea trebuie să înceapă pe la 50 de ani, cea mai bună metodă fiind şi acum mamografia. De asta sprijin şi pentru România ideea care a fost implementată în Germania acum şapte sau opt ani, aceea de introducere a unui program naţional de screening pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani“, mai spune medicul cercetător, care aduce şi noutăţi din domeniu.

„Tendinţa principală este de a se descoperi substanţe pentru o terapie personalizată şi ţintită. Există la ora actuală aproximativ 600 de substanţe promiţătoare care sunt în testare. Sunt doar promiţătoare, nu mai mult. Cred că acesta este viitorul. Speranţa noastră este ca fiecărei paciente să i se facă un tratament specific, personalizat. Nu pot spune în cât timp se pot folosi aceste substanţe pentru că tot timpul avem câte o substanţă nouă, dar eu sunt optimist“, punctează prof. dr. Şerban Costa.

Andrei Funogea, pionier al uro-ginecologiei

Andrei Muller Funogea (54 de ani), şeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria“ din Düsseldorf, a plecat în Germania în 1990. Tocmai terminase Medicina şi stagiul de trei ani, care-i permitea să fie medic generalist, când s-a căsătorit şi a plecat în Germania. Acolo a făcut rezidenţiatul şi s-a specializat în ginecologie. În 2002, a ajuns şef de secţie, iar acum este şef de clinică. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat medicul Funogea a fost adaptarea la spiritul nemţesc.

„Problema nu este atât de limbă, ci de temperament. Trebuie un timp de acomodare. Toată lumea ştie că noi suntem ceva mai nepunctuali, mai dezordonaţi. Eu am profitat de faptul că am trăit într-o familie germană şi nu am făcut acomodare numai în spital, ci am continuat acasă. La spital, adaptarea nu a fost o mare problemă, pentru că eram într-un land cu cei mai mulţi străini din Germania şi încă de atunci eram într-o echipă cu mai mulţi străini“, îşi aminteşte medicul român.

Andrei Muller Funogea face istorie în medicină, realizând intervenţii chirurgicale într-un domeniu nou, în care sunt foarte puţini specialişti: uro-ginecologia. Un domeniu de graniţă, uro-ginecologia se ocupă de anumite tulburări funcţionale, cum ar fi imperiozitatea urinară, incontinenţa urinară şi fecală, durerile pelvine, imperiozitatea urinară nocturnă, durerile în timpul actului sexual. Spre exemplu, în toată Germania sunt cel mult 30 de specialişti în acest domeniu. Unul dintre ei este Andrei Funogea, care a învăţat meserie chiar de la cel care a descoperit tehnicile de operaţii din acest domeniu, dr. Peter Petros, un renumit chirurg şi profesor de biofizică din Australia.

O problemă majoră

Chiar dacă nu e o boală care să te omoare, incontinenţa nu te lasă să trăieşti. „Această boală de perineu începe de la 40 de ani şi multe femei o consideră ca fiind soarta lor de femeie. Incontinenţa nu este o problemă normală. Problemele de perineu nu sunt cancer, nu mori, dar îţi iau o calitate a vieţii foarte importantă. Incontinenţa te izolează şi nu mai ieşi din casă pentru că pierzi urină, ai consum de materiale sanitare. În Germania, la vreo 60 de milioane de locuitori, sunt peste patru milioane de femei care au o astfel de problemă. Dintre acestea, mai puţin de un sfert ştiu că există un remediu pentru boala lor“, declară medicul Andrei Funogea, adăugând că de la 1 iunie începe în Germania o amplă campanie de informare publică prin care femeile să fie anunţate că există remediu pentru boala care le distruge viaţa socială.  În România, sunt doar doi sau trei medici care pot opera cazuri de incontinenţă urinară. Medicii români au ajuns la acest nivel doar datorită unei relaţii personale cu medicul Andrei Funogea care funcţionează după principiul „informaţia din medicină nu e un bun personal“.

„Vreau să fiu de folos în România”

Medicul român din Germania „arde“ să împărtăşească din cunoştinţele sale medicilor români. Şi nu vrea să „vândă“ informaţiile, ci vrea doar ca româncele să beneficieze de noile tehnici. Acesta este şi motivul pentru care reputatul chirurg a venit cu bucurie la conferinţa medicală de la Timişoara.  „Cu ce am învăţat în Germania vreau să fiu de folos în România. Din păcate, nu este un interes în a fi contactat pentru a sprijini restructurarea sistemului medical din România. Nu avem contacte de la ministere sau de la universităţi, dar avem medici din România alături de care colaborăm. Aş fi dispus să colaborăm la un nivel superior. Să înfiinţăm un proiect pentru schimburi de experienţă. E păcat că astfel de iniţiative nu vin de la un nivel superior“, spune Funogea.

El consideră că România trebuie să profite de medicii din străinătate de origine română specializaţi pe o anumită terapie. „Ministerul sau forurile responsabile să-i abordeze pe aceşti medici pentru a participa la educarea medicilor din România, dar nu trebuie să fie o chestie unilaterală pentru că şi noi avem de învăţat de la medicii români“, punctează medicul Andrei Funogea. 

Medicul incompatibil cu sistemul românesc

Dragoş Georgescu (50 de ani), şeful Departamentului de Chirurgie din cadrul Institutului Oncologic din Rouen (Franţa), este un model pentru tinerii medici români care aleg calea străinătăţii. Absolvent al Universităţii de Medicină din Cluj-Napoca, Dragoş Georgescu a ajuns în Franţa imediat după Revoluţie, când a apărut oportunitatea unei colaborări cu Institutul din Rouen.

„Nu am plecat cu ideea să rămân. Am plecat să învăţ meserie şi să mă întorc. A fost visul meu să mă întorc, dar după doi ani acolo, am trecut prin diverse servicii, iar mentalitatea de acolo e total diferită de mentalitatea medicală din România. Mi-am dat seama că nu mai sunt compatibil cu sistemul românesc şi am decis să rămân acolo“, spune chirurgul.

Blocajul a fost în plicul dat de pacienţi, pe care nu-l cereai, dar nu puteai să-l refuzi. „Acum 20 de ani, mita era o normă, o regulă. Acest lucru nu există în Franţa. Atunci când confortul tău e dat de bani, iar banul tău e câştigat din meseria ta, eşti determinat să faci compromisuri. Nu poţi trăi decent în România din salariul de medic“, explică medicul, potrivit căruia o astfel de situaţie viciază grav actul medical.

A declanşat „scandalul silicoanelor”

Trecut prin servicii de chirurgie vasculară şi toracică,  Dragoş Georgescu s-a orientat spre chirurgia sânului, devenind unul dintre cei mai buni specialişti din Franţa în chirurgia cancerului de sân. Din această postură, românul a fost unul dintre medicii din Franţa care au stat la baza „scandalului silicoanelor“, în urma căruia sute de mii de proteze mamare PIP au fost retrase de pe piaţă, iar reprezentanţii companiei au fost condamnaţi la închisoare.

Specializat în reconstrucţia sânului după operaţiile de cancer, medicul român a observat că protezele decontate de statul francez, fiind cele mai ieftine de pe piaţă, au o problemă şi a refuzat să le folosească, semnalând mai departe acest lucru. „Am fost unul dintre cei care au semnalat asta la autoritatea regională de sănătate. Informaţia mea a fost coroborată cu cea de la alţii şi informaţia a plecat la minister“, îşi aminteşte Dragoş Georgescu.  Cea mai mare realizare a medicului român din Franţa, în plan personal, este fiica sa, iar pe plan profesional, cel mai mare succes este că „originea mea nu mai contează“.

„Nu o să uit niciodată că Medicina am început-o în România. În Franţa am finisat, rafinat ceea ce am învăţat aici. În România mi-am făcut mâna, aici am învăţat tehnica. În Franţa am învăţat respectul faţă de pacient. Am învăţat să relativizez şi să accept opinia pacientului“, conchide medicul Dragoş Georgescu. 

Ei contribuie activ la sănătatea românilor

Prof. dr. Christian Chiricuţă este un alt nume cu răsunet internaţional în lumea medicală. Este fiul profesorului Ion Chiricuţă, cel care a dat numele Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, şi a condus vreme de mai mulţi ani Institutul de Radioterapie Oncologică de la Spitalul „St. Vincenz“ din Limburg, Germania. S-a întors în ţară ca să-i fie aproape mamei sale, de 93 de ani, dar şi ca să ofere o şansă la tratament de radioterapie occidental celor bolnavi de cancer din România. Conduce centrul Amethyst din Bucureşti.

Dr. Cătălin Constantin Badiu, chirurg cardiovascular, s-a luptat vreme de aproape cinci ani cu sistemul din România pentru a se putea întoarce să profeseze acasă, după aproape 20 de ani petrecuţi în Germania, unde a ajuns în vârful piramidei ierarhice a echipei medicale a unui renumit spital din Germania, Centrul German al Inimii din München. De ce a durat atât să-şi poată practica meseria în România? „Pentru că nu este uşoară echivalarea studiilor, nici echivalarea specialităţii. Chiar şi după atât timp, există anumite limitări. Nu este vorba, desigur, de o rea-voinţă“, spunea medicul Badiu într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“. Astăzi, dr. Badiu face parte din echipa de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Dr. Daniel Murariu, chirurg plastician, locuieşte în SUA, unde a plecat încă de când era în clasa a VII-a. Profesează la Universitatea din Virginia şi nu-şi doreşte să se întoarcă în România. De altfel, a declarat într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ că „dacă aş fi rămas în România, nu ştiu dacă aş fi făcut medicina“. Totuşi, păstrează legătura cu ţara şi oferă gratuit  intervenţii chirurgicale de reconstrucţie pacienţilor români cu malformaţii craniofaciale, în cadrul unui proiect care se desfăşoară pe o perioadă de trei ani la Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, oraşul de unde a plecat medicul Murariu. De altfel, Daniel Murariu are, din 2006, Fundaţia „Daniel Murariu“ prin intermediul căreia acordă burse de studiu tinerilor români de la ţară, fără posibilităţi materiale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările