Convingerea stranie a medicului care a inventat fulgii de cereale: credea că reduc apetitul sexual

Convingerea stranie a medicului care a inventat fulgii de
cereale: credea că reduc apetitul sexual

FOTO: Adevărul

Fulgii de cereale pe care românii îi mănâncă la micul dejun sunt invenţia medicului american John Harvey Kellogg. El a perfectat reţeta la sfârşitul secolului XIX.

Ştiri pe aceeaşi temă

În volumul „Istoriile alimentaţiei”, scris de Jacques Attaly şi publicat la editura Polirom, se arată că fulgii de cereale au fost inventaţi de către medicul american John Harvey Kellogg. Doctorul administra un sanatoriu în statul Michigan din SUA. 

La sfârşitul secolului XIX, când reuşeşte să îşi perfecteze preparatul gastronomic, doctorul credea că a descoperit un medicament care „vindecă indigestia şi atenuează libidoul pacienţilor”.  

„El prescria bolnavilor săi o hrană vegetariană şi insipidă pentru a favoriza odihna sufletului. În sanatoriu, el interzicea carnea, mirodeniile, alcoolul şi masturbarea. Produsul inventat se dorea a înlocui pâinea şi a fost dezvoltat împreună cu fratele său Will Keith”, transmite  Jacques Attaly.

Regele Soare, gurmand înrăit

În acelaşi volum se arată că Ludovic al XIV-lea, cunoscut drept Regele Soare, organiza banchete opulente cu până la 400 de feluri de mâncare. 

În ciuda meniului extrem de variat, numărul invitaţilor era relativ mic. Pe de altă parte, în general, regele obişnuia să mânânce singur sau cu rude foarte apropiate. O posibiliă explicaţie: era un gurmand înrăit pentru că suferea de o malformaţie a stomacului al cărui volum era de două ori mai mare decât stomacul unui om normal.

Un sol din Muntenia primea pe zi 1,5 kilograme de carne de porc

Nici solii din Muntenia nu erau mai puţin gurmanzi. În cartea „Trei secole de gastronomie românească” scrisă de Daniela Ulieriu şi Doina Popescu, în 1594, un sol din Muntenia primea pentru serviciile sale „un kilogram şi jumătate de carne de porc sau de vită pe zi”.  

În plus, mai primea carne de găină, peşte, raci, fructe, pâine şi doi litri de vin.

„În unele zile, meniul era suplimentat cu carne de gâscă, orez, varză, slănină, rachiu, bragă şi miez (n.red băutură care se face din mierea de albine)”, transmit autoarele cărţii.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările