Un filolog reînvie aromele de pe vremea bunicii şi produce cea mai delicioasă bragă
0Când a ales Filologia pentru a studia franceza şi spaniola, Dragoş Bogdan nu s-a gândit o clipă că va ajunge să vândă bragă, băutura delicioasă de pe vremea bunicii. De 5 ani este producător, aducând braga în Bucureşti pe care a „împrietenit-o” cu cei ce nu o ştiau sau nu apucaseră să o bea.
După terminarea facultăţii, în 1999, Dragoş Bogdan (43 de ani) a lucrat câţiva ani în cadrul unei companii private de comerţ exterior. Din 2009 a fost proprietarul şi managerul unei firme de comercializare, distribuţie şi promovare a produselor alimentare tradiţionale. Aşa a readus braga în Bucureşti. “Am înţeles că bucureştenii trebuie să aibă bragagiul lor şi aşa am dat viaţă unui proiect cultural de recuperare a istoriei oraşului printr-un produs specific: Braga Bogdania.
"Sunt Dragoş Bogdan, de profesie bragagiu, însă fără vreo patalama, ci doar cu o experienţă de doisprezece ani în comerţul cu bragă şi de cinci ani ca producător. De formaţie sunt filolog, am studiat franceză şi spaniolă. După terminarea studiilor, am lucrat câţiva ani în cadrul unei companii private de comerţ exterior. Aşa am readus braga în Bucureşti şi am „împrietenit-o” cu cei ce nu o ştiau sau nu apucaseră să o bea.
După testarea pieţei timp de trei ani (2009-2012) cu bragă făcută la Galaţi, s-a simţit nevoia unei legături mai puternice între bragagiu şi muşterii: mi-am dorit să am mai mult control asupra calităţii produsului şi astfel a apărut Bragageria Bogdania. Am considerat că nu trebuie să oferim bucureştenilor această băutură numai ca pe o palidă amintire a unor vremuri apuse, ci, mai ales, ca pe băutura-aliment cu care copiii noştri vor creşte sănătoşi, voioşi şi plini de energie”, explică întreprinzătorul.
Atelierul de producţie se află în locuinţa soşilor Bogdan FOTO Arh.pers. Dragoş Bogdan
Răsfăţuri cu arome orientale
Spune că trecerea de la Filologie la administrarea unei bragagerii s-a făcut lent şi i-a adus împlinirea, dar mai ales bucuria interacţiunii cu oamenii. Pentru a da viaţă unui proiect inedit, dar şi pentru că şi-a dat seama că nu va putea trăi din veniturile vânzării de bragă, Dragoş Bogdan va deschide o bragagerie, unde clienţii nu vor fi întâmpinaţi doar cu băutura gustoasă din cereale, ci şi cu alte răsfăţuri cu arome orientale: zaharicale, cafea proaspăt prăjită şi preparată la nisip, totul într-o atmosferă a Bucureştiului de altădată: o casă de sfârşit de secol XIX, readusă la viaţă într-o reinterpretare a decoraţiei în stilul perioadei de influenţă otomană târzie.
Braga Bogdania, la mare căutare FOTO Arh.pers.Dragoş Bogdan
Deşi totul este gata, deschiderea a fost amânată până la jumătatea lunii februarie a anului viitor, dacă nu vor apărea alte restricţii. Bragageria va fi deschisă pe strada Olari. Deocamdată, clienţii ne pot găsi atelierul de producţie din cartierul Cotroceni, strada Dr. Constantin Severeanu, nr. 21, sector 5, însă nefiind un magazin, avem rugămintea de a se anunţa în avans la telefon 0744 483 952. De asemenea, se poate comandat şi online pe site-ul: http://bogdania.ro/. Preţul unui litru de bragă este de 10 lei”, spune Dragoş Bogdan.
Fiertură din cereale, lăsată la fermentat
Ca orice producător care se repectă, nici Dragoş Bogan nu ne dezvăluie secretul preparatului său, însă spune că merită încercată de oricine, mai ales că este o băutură naturală şi foarte sănătoasă.
“Braga este o fiertură de cereale care, odată răcită, se bate cu apă îndulcită şi se lasă la fermentat câteva zile; se serveşte dulce-acrişoară şi trebuie să „pişte” puţin la limbă. Fiecare bragagiu are, bineînţeles, micile sale taine, care îl determină să creadă că produsul său este cel mai bun dintre toate. Sfatul meu este ca atunci când vă întâlniţi cu un bragagiu cae vă spune că are cea mai bună bragă, să o beţi şi să-i apreciaţi întotdeauna strădania. În afară de gustul aparte, braga este foarte hrănitoare, este bogată în vitamine şi minerale, fiind una dintre puţinele băuturi, în afara lactatelor, care produce acid lactic prin fermentare şi, nu în ultimul rând, conţine probiotice, care completează flora intestinală, îmbunătăţind digestia”, explică întreprinzătorul.
Copiii, încântaţi de băutura delicioasă FOTO Arh.pers.Dragoş Bogdan
Succesul a venit la primul târg
Dragoş Bogdan a început să vând bragă la târgurile organizate de Muzeul Satului din Bucureşti, iar produsul care trezeşte nostalgii a avut un adevărat succes. “Ca un negustor autentic, mi-am asumat riscul de a mă dota cu tot ce aveam nevoie şi de aduce o cantitate destul de mare, jucând totul pe o singură carte. Am avut succes şi am reuşit să vând toată braga şi la primul, şi la cel de-al doilea târg, iar asta mi-a dat încredere în mine şi în produs. A fost euforia începutului de ambele părţi: eu nu mai vândusem aşa ceva, iar clienţii nu mai băuseră bragă de zeci de ani. Asta m-a ajutat foarte mult. Uşor, uşor, am deprins tainele comerţului cu bragă, ştiind că depinde foarte mult de locul unde vinzi, de anotimp, de condiţiile meteo, de alte produse complementare (ex.: covrigii) sau concurente (ex.: mustul) ş.a.m.d.”, spune întreprinzătorul. Nu doar buncii au fost încântaţi de băutură, ci şi copiii au fost cuceriţi de gustul deosebit bun.
Cea mai bună bragă o găsiţi în carierul Cotroceni FOTO Arh.pers.Dragoş Bogdan
S-a văzut că nu era un produs de tot uitat, ci mai degrabă, spune producătorul, unul care trezea nostalgii pentru cunoscători şi curiozitate pentru cei ce nu o ştiau decât din expresia „ieftin ca braga”.
“Fiind o băutură răcoritoare care a însoţit viaţa românilor pe o perioadă foarte îndelungată, toată lumea o recunoaşte ca produs identitar pentru zona noastră şi se bucură să o bea cu emoţia cu care atingi obiecte vechi într-un muzeu etnografic. Pe de altă parte, sunt foarte mulţi mici muşterii – de numai câţiva anişori – care au făcut o pasiune pentru produsul nostru şi care îşi aduc de mână părinţii la atelier ca să le mai ia bragă”, relatează Dragoş Bogdan.
Afacere de familie cu mijloace de producţie create artizanal
Bogdania este o afacere care s-a dezvoltat foarte frumos în cei 5 ani de funcţionare şi la care au pus umărul cei trei membri ai familiei: soţia, fiica şi Dragoş. Pasiunea pentru bragă şi dorinţa de a-şi întâmpina clienţii cu un produs natural i-au determinat să pună la bătaie toate economiile pe care le-au avut. Nefiind o afacere obişnuită (multe instituţii de credit nici nu ştiau ce ar putea însemna „bragagerie”), nu au reuşit să obţinem vreo finanţare, aşa încât s-au bizuit pe economiile proprii şi pe ajutorul familiei.
Braga i-a cucerit pe bucureşteni FOTO Arh.pers.Dragoş Bogdan
“Nu pot să spun că investiţia a fost foarte mare – cum ar fi în cazul unei fabrici obişnuite de sucuri răcoritoare –, însă a fost foarte anevoioasă: a trebuit să realizăm artizanal toate mijloacele de producţie, de la cazane până la linguri, razuri, site ş.a.m.d., pe care le-am conceput împreună cu meşterii care, ulterior, le-au transpus în operă. Pentru a reduce cheltuielile şi a evita riscurile, am construit atelierul într-o anexă a casei noastre, realizând astfel economii serioase de fonduri destinate chiriei sau transportului. Dat fiind specificul artizanal al produsului, nu vedem afacerea evoluând către acţionariat şi cifre record de vânzări, ci, mai degrabă, către dezvoltarea de relaţii personale cu cât mai mulţi clienţi, şi astfel o cât mai amplă penetrare a pieţei.
Braga, o băutură preparată din cereale FOTO Arh.pers.Dragoş Bogdan
Până la urmă, ne dorim ca „un pahar de bragă” să se transforme într-un „pahar de vorbă”, braga fiind un produs al convivialităţii. Cât despre mine, braga m-a cucerit şi m-a făcut să o percep ca o parte din chiar fiinţa mea, aşa încât reprofilarea a decurs lin, fără să-mi dau seama. Există, totuşi, un element comun tuturor fazelor evoluţiei mele, care mi-a plăcut dintotdeauna şi care m-a ajutat să îmi urmez fără greutate pasiunea: bucuria interacţiunii cu oamenii, încercarea de a comunica întotdeauna ceva când mă aflu în spatele produsului, faţă-n faţă cu clientul”, povesteşte întreprinzătorul.
La taclale, în Cotroceni
“Aşa cum spuneam, deocamdată, nu este o afacere din care să putem trăi, iar perioada prin care trecem afectează în mod direct interacţiunea cu băutorii de bragă. Totuşi, mulţumirea mea cea mai mare este faptul că produsul pe care îl facem este apreciat, iar clienţii se întorc de fiecare dată cu bucurie şi încredere, ba mai mult, îşi aduc şi prietenii la „băutura aia ciudată”, dar şi la o tacla cu bragagiul. Nu aş vrea să mă laud de unul singur, aşa că vă invit pe pagina de Facebook bogdania.ro şi veţi putea vedea ce atmosferă frumoasă se naşte în jurul bragăi noastre. Pentru final, căutaţi să beţi bragă, căutaţi bragagiul din oraşul vostru sau din oraşele învecinate, încercaţi să înţelegeţi ce beţi şi veţi descoperi o lume fascinantă, pe care o purtaţi în voi fără să ştiţi de ea. Vă aştept la o bragă rece!”, îşi încheie povestea Dragoş Bogdan.
Filologul Dragoş Bogdan vă invită la un pahar de bragă FOTO Arh.pers.Dragoş Bogdan
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
