Care sunt țările cu cele mai mari datorii publice din lume. Ce loc ocupă România

Guvernele din întreaga lume își majorează cheltuielile fiscale pentru priorități interne, consolidând securitatea națională, independența energetică, capacitatea digitală, reziliența lanțului de aprovizionare, tranziția verde și multe altele. Acest val de investiții deschide noi oportunități pentru creștere, locuri de muncă și inovare, dar vine cu un cost.

Hong Kong are cea mai mare datorie din lume. Foto arhivă

Creșterea datoriei publice și sarcinile mai mari ale dobânzilor sporesc riscurile inflaționiste și amplifică potențialul de volatilitate pe piețele obligațiunilor guvernamentale, avertizează Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), precizând că pe măsură ce nivelurile datoriei guvernamentale cresc, beneficiul marginal al împrumuturilor guvernamentale suplimentare se poate diminua. „Cel mai îngrijorător este faptul că persistența acestor niveluri record ale datoriei riscă să creeze fisuri în fundamentul stabilirii prețurilor activelor globale”, arată IIF în preambulul raportului Global Debt Monitor.

Pe baza celor mai recente date disponibile (ultimul trimestru din 2025) de la Monitorul Datoriilor Globale al Institutului de Finanțe Internaționale, mai multe economii majore au acum o datorie totală care depășește 300% din PIB, ceea ce înseamnă că împrumuturile lor combinate ale gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor reprezintă o valoare mai mare decât trei ani de producție economică.

Hong Kong se află în fruntea clasamentului

Cu o povară totală a datoriei de 380%, Hong Kong are cea mai mare datorie totală din lume. Această mică regiune administrativă specială (SAR) din China este extrem de dezvoltată și urbanizată, numărând aproximativ 7,5 milioane de locuitori, potrivit Visual Capitalist.

În timp ce datoria publică este relativ mică, de 67% , iar datoria totală a gospodăriilor, de 86%, se încadrează în standardele țărilor dezvoltate la nivel global, datoria corporativă a Hong Kong-ului este de un nivel uimitor de 227% din PIB, reprezentând aproape întreaga povară a datoriei totale.

Cu toate acestea, datoria corporativă ridicată a Hong Kong-ului poate fi cel mai bine explicată prin afacerile imobiliare ale RAS, în care tranzacțiile cu datorii mari sunt standard. Sectorul imobiliar dinamic și activitățile conexe contribuie cu aproximativ un sfert la PIB-ul Hong Kong-ului.

Datoria publică a Japoniei se apropie de 200% din PIB

În schimb, datoria corporativă a Japoniei ( 113% ) este relativ în concordanță cu alte țări dezvoltate și din OCDE; cu toate acestea, datoria publică extinsă a guvernului, de puțin sub 200% din PIB, este mai mare decât povara totală a datoriei multor țări.

Problemele legate de datoria publică au început să se accentueze în urma deceniilor pierdute de stagnare economică care au urmat prăbușirii bulei prețurilor activelor japoneze în 1991.

Pe măsură ce anii de creștere economică lentă s-au transformat în decenii, factorii de decizie japonezi au optat pentru includerea relaxării cantitative, o politică prin care banca centrală a cumpărat obligațiuni guvernamentale pentru a stimula activitatea economică din țară, ceea ce a dus la creșterea datoriei naționale a țării.

Astăzi, Banca Japoniei deține aproximativ jumătate din datoria națională, în timp ce cealaltă jumătate este deținută în mare parte de bănci interne și companii de asigurări.

Datoria în lumea dezvoltată

Japonia nu este singura țară care a trebuit să acumuleze datorii ca răspuns la vremuri dificile. Crize consecutive au forțat guvernele să se împrumute masiv în ultimii ani, de la răspunsurile globale la stimulente legate de COVID-19 până la achizițiile industriale și de apărare mai recente din întreaga Europă.

Multe guverne continuă să înregistreze deficite fiscale mari, în timp ce gospodăriile și întreprinderile se confruntă cu costuri de împrumut în creștere pe fondul incertitudinii economice.

După cum se poate vedea în tabelul de mai jos, Singapore ocupă locul al treilea, cu 347% din PIB. Franța și Canada depășesc, de asemenea, pragul de 300%.

Franța este cea mai îndatorată economie europeană din top, ocupând locul 4 la nivel global, cu o datorie totală de 326% din PIB. Datoria companiilor este cea mai ridicată componentă, la 156%, urmată de datoria guvernamentală de 110% și cea a populației de 59%.

Italia se află pe locul 9, cu un nivel total al datoriei de 236% din PIB. În cazul său, datoria publică este dominantă, ajungând la 141%, în timp ce datoria companiilor este de 59%, iar cea a gospodăriilor de 36%.

Marea Britanie ocupă locul 13, cu o datorie totală de 214% din PIB. Datoria populației reprezintă 74% din PIB, datoria companiilor este de 59%, iar datoria guvernamentală ajunge la 81%.

Germania este pe locul 14, cu o datorie totală de 200% din PIB, unde datoria companiilor are cea mai mare pondere – 89%, urmată de datoria guvernamentală (63%) și de cea a populației (49%).

Ungaria se situează pe locul 21, cu o datorie totală de 161% din PIB. Structura este: 70% datorie corporativă, 73% datorie guvernamentală și 18% datorie a populației.

Cehia ocupă locul 30, cu o datorie totală de 129% din PIB, din care 32% reprezintă datoria populației, 51% datoria companiilor și 47% datoria guvernamentală.

Rusia se află pe locul 31, cu 127% din PIB, structura fiind formată din 21% datorie a populației, 79% datorie corporativă și 27% datorie guvernamentală.

România se află pe poziția 36 în clasamentul global al datoriei. Potrivit datelor, datoria totală a României este de 102% din PIB. Datoria populației reprezintă 11% din PIB. Datoria companiilor este de 29%, iar cea guvernamentală ajunge la 61%.

România, pe locul 38 din punct de vedere al datoriei publice, cu 61% din PIB

În tabelul de mai jos, țările sunt ordonate după mărimea datoriei publice, fără a ține cont de celelalte dimensiuni ale datoriilor populației și companiilor. În acest clasament, România se află pe locul 38 din cele 74 de țări analizate.

Monitorul Global al Datoriilor urmărește gradul de îndatorare pe sectoare pe principalele piețe mature și emergente, oferind o comparație unică, comparativă, între țări. Publicat trimestrial, Monitorul oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor cheie, utilizând o varietate de surse de date internaționale și naționale. Analizând diferite aspecte ale dinamicii datoriei pe piețele emergente, Monitorul oferă o defalcare valutară a datoriei sectoriale, profiluri de răscumpărare a obligațiunilor și a împrumuturilor sindicalizate și structura proprietății străine a obligațiunilor guvernamentale în monedă locală.