Elena Bărbulescu, sora dictatorului Nicolae Ceauşescu, femeia în faţa căruia tremura un judeţ întreg

Elena Bărbulescu, sora dictatorului Nicolae Ceauşescu, femeia în faţa căruia tremura un judeţ întreg

Elena Bărbulescu a trăit mulţi ani într-o vilă din municipiul Slatina amplasată în centrul oraşului care există şi în prezent, intrată în patrimoniul statului... (Foto: Mugurel Manea)

În judeţul Olt nu există persoană trecută de 30 de ani care să nu fii auzit de numele “Elena Bărbulescu”. Născută Ceauşescu, ea a fost sora preşedintelui Republicii Socialiste România, fapt ce a fost de natură să îi confere puteri enorme. Temută de cei mai mulţi, respectată de alţii, Elena Bărbulescu şi-a pus definitiv amprenta asupra judeţului Olt despre care cei care-şi amitesc ştiu că era femeia fără de care nu mişca nimic în judeţ.

Elena Bărbulescu s-a născut în anul 1928, în localitatea Scorniceşti, care, ulterior, avea să fie ridicată la rangul de oraş datorită lui Nicolae Ceauşescu. Înainte de a accede în viaţa profesională, sora preşedintelui Republicii Socialiste România a pornit de la statutul de simplă profesoară de istorie la Liceul Agroindustrial din Scorniceşti. Datorită înrudirii cu Nicolae Ceausescu, ea a înaintat foarte repede în cariera didactică, ajungând rapid directorul unităţii şcolare menţionate, iar, ulterior, inspector şcolar pe întregul judeţ Olt până în 1989. A avut două fiice, Eugenia şi Nadia, respectiv un fiu, Emil.

Tot datorită gradului de rudenie, Elena Ceauşescu, devenită “Bărbulescu” prin căsătoria cu ministrul Agriculturii, Vasile Bărbulescu, a avut puteri mult mai mari decât cele ale unui simplu inspector şcolar general fie el şi de judeţ. Nu puţini sunt cei care îşi amintesc că ea avea puterea de a schimba directori de fabrici şi uzine şi se implica în aproape toate domeniile de activitate ale judeţului, inclusiv în viaţa politică, ombilical ataşată vremurilor de dinainte de 1989. Accentul era pus însă pe activitatea didactică, acolo unde Elena Bărbulescu “tăia şi spânzura” în sensul că ea era cea care dicta numirile de directori în şcolile şi liceele din judeţ.

Tot datorită numelui, sora dictatorului a avut rarisimul drept de a locui într-o vilă amplasată în centrul municipiului Slatina (lângă Palatul de Finanţe, n.a.) într-o vreme în care casele vechi se demolau cu o viteză ameţitoare pentru a face loc blocurilor. Nu a fost şi cazul Elenei Bărbulescu, care a putut să îşi ridice o vilă impresionantă în "punctul zero" al urbei, imobilul existând şi în prezent în patrimoniul statului.

I se spunea, cu frică - “Doamna”

În faţa surorii preşedintelui Republicii tremura toată lumea, indiferent de funcţia pe care o avea pentru că toţi erau conştienţi că un pas greşit, o privire sfidătoare sau un ordin neexecutat la timp îi putea atrage pierderea tuturor avantajelor pe care le aveau. Tremurau în faţa ei directori de uzine şi fabrici, din spitale, de la posturile de miliţie etc.

Ei nu puteai să-i spui nici „Doamna Bărbulescu” şi nici „tovarăşa” şi aceasta pentru că erau multe tovarăşe în acea perioadă. Deoarece aflase că, pe vremea Regelui Soare, „doamna” era apelativul pentru sora regelui, Elena Bărbulescu avea pretenţia ca să i se spună la fel, astfel că mulţi locuitori ai judeţului, în special din Slatina sau Scorniceşti, îşi amintesc faptul că i se spunea, cu frică, în acest fel - “Doamna”.

Constantin Neacşu, fost primar al Scorniceştiului între anii 1979-1989, declara, într-un interviu, care era atmosfera atunci când se auzea că Doamna urma să vină în inspecţie sau într-o simplă vizită: “Când auzeam că «Vine Doamna!», tremuram toţi alături de profesorii noştri! Îmi amintesc cum, în timpul unei ore, a intrat intempestiv în clasă şi l-a pălmuit pe profesorul de la catedră în faţa noastră! Şi câte şi mai câte! După Revoluţie, «Doamna» mergea pe stradă şi ne căuta insistent privirea, salutându-ne”.

A salvat de la pieire un monument istoric

Istoricii spun că multe biserici din judeţ şi nu numai au dispărut de pe faţa pământului după ce sora preşedintelui R.S.R. a dat ordin pentru a fi demolate. Totuşi, ea a făcut şi unele excepţii. Una dintre acestea este Biserica Brâncoveni, aflată de 20 de kilometri de Slatina, capitala judeţului Olt. Atestată documentar încă din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418), ea a fost salvată de la demolare şi renovată doar datorită intervenţiei Elenei Bărbulescu, care a făcut toate demersurile în acest sens.

“Elena Bărbulescu nu poate fi uitată prea uşor deoarece se ştie că a avut un rol important în viaţa de dinainte de 1989 în judeţul Olt, dar nu numai. Printre multele lucruri negative care se ştiu despre dumneai sunt însă şi exemple pozitive, care relevă faptul că a ajutat în bine la rezolvarea unor situaţii. Una dintre aceste situaţii unde nu i se poate neglija rolul, ba dimpotrivă, trebuie punctat în mod special, o constituie renovarea uneia dintre cele mai vechi biserici istorice din judeţ şi chiar din ţară, mă refer aici la biserica din comuna Brâncoveni, declarată monument istoric şi atestată în documente încă din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân. Aici trebuie spus că intervenţia doamnei Elena Bărbulescu a fost decisivă şi doar datorită ei mai avem astăzi în picioare acest monument istoric”, a declarat Auelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt.

Elena Bărbulescu şi-a petrecut ultimii ani de viaţă departe de viaţa publică, într-o locuinţă plină cu fotografii ale lui Nicolae Ceausescu ridicată chiar lângă faimoasa casă părinteasca a familiei din Scorniceşti. A murit din cauza unui cancer în anul 2001.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările