Situl arheologic şi bisericile din Domneşti, comuna în care o mare faţă domnească şi-a făcut loc de popas

Situl arheologic şi bisericile din Domneşti, comuna în care o mare faţă domnească şi-a făcut
loc de popas

Biserica „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului”. Foto: Alexandru Baboş/ro.wikipedia.org

Puţină lume ştie că la 44 de kilometri de Piteşti, în comuna argeşeană Domneşti, se află un sit arheologic de interes naţional. Chiar dacă nu e pe lista obiectivelor turistice celebre ale judeţului, localitatea, cu un singur sat, merită inclusă în itinerariile turistice de interes istoric.

Ştiri pe aceeaşi temă


Denumirea localităţii îşi are explicaţia în existenţa, în aceste locuri, a unui drum ce lega Curţile domneşti de la Curtea de Argeş de Câmpulung, despre care se spune că ar fi avut legături diplomatice şi economice cu centrele comerciale de peste Carpaţi. 

Este susţinută teoria că, pe locul unde astăzi este localitatea Domneşti, ar fi existat o înjghebare de locuitori chiar cu mult înainte de Seneslau (decedat la 1260), care ar fi întemeiat aici o fortăreaţă militară în locul numit „Dealul Voievozilor” (unde este acum cimitirul comunei). 
 
"Satul a luat denumirea oficială de <<Domneşti>> în timpul domniei lui Alexandru Nicolae Basarab (1330-1364), care şi-ar fi ridicat chiar o casă de popas în Domneşti, unde astăzi se află cimitirul şi Vila Negulici, loc în care s-au găsit ruinele unei temelii vechi. Neagoe Basarab (1512-1521) a cumpărat moşia şi satul Domneşti, pe 30.000 de aspri, de la Văsii din Stănceşti, pentru a le face danie Mănăstirii Argeş", se arată în descrierea comunei.

Situl arheologic şi bisericile din Domneşti, comuna în care o mare faţă domnească şi-a făcut
loc de popas
 
Pe aceste locuri încărcate de istorie se află situl arheologic de interes naţional al curţii boiereşti de la Domneşti (secolul al XVI-lea), aflat la „Silişte”, la nord de şoseaua spre Câmpulung, sit alcătuit din ruinele unei biserici şi cele ale unui zid de incintă. Tot de interes naţional este şi monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră aflată pe marginea sudică a drumului spre Slănic (1753), lângă o troiţă de zid.
 

Se anunţă cercetări arheologice în Domneşti

Domneştenii se mândresc cu Biserica de lemn cu hramul "Buna Vestire", ridicată în anul 1777 şi reconstruită în anul 1872 şi care se află astăzi în centrul comunei, dar şi cu ansamblul bisericii “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1828), alcătuit din biserica propriu-zisă, poarta de zid cu pictură murală şi zidul de incintă. 
 

"Chiar anul acesta, preotul paroh de acolo, cu sprijinul IPS Calinic şi al comunităţii, a iniţiat un proiect de restaurare. Biserica este legată de vatra satului. Am vorbit cu preotul paroh ca să iniţiem anul acesta sau la începutul anului viitor o cercetare arheologică acolo, ca să poată face proiectul tehnic şi, mai apoi, lucrările de restaurare necesare acolo", precizează, pentru "Adevărul", Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş.

Ridicată din zid în 1828 în stilul bisericilor postbrâncoveneşti, este una dintre frumoasele biserici de ţară din zona Argeşului.
 
"Păstrează picturi exterioare, cuprinse într-o friză înaltă, sub streaşină. Biserica, împreună cu poarta şi fragmente din zidul de incintă, se află pe noua listă a monumentelor istorice", precizează CJ Argeş. 
Momentul şi faptele ridicării bisericii sunt redate de pisania sculptată în piatră peste intrare. 
 
Textul ei, în limba română cu litere chirilice reţine următoarele: „Cu voia şi ajutorul lui Dumnezeu ridicatusau această sfântă biserică din temelii de robul sfinti sale Mărianu Irimie, Moise ereu, Ilie ereu, întru cinstirea aducerii în biserică a Maicii Domnului şi a Sfântului Nicolae, în zilele înălţatului împăratu a toată Rusia, Necolae Pavloviciu şi mitropolitul Gligore. 1828”. Pictura exterioară este datată sub icoana de hram de pe fruntarul de apus al bisericii: „[săvârşi]t 1829 septembrie 26 Ştefan zugraful ”.
 Situl arheologic şi bisericile din Domneşti, comuna în care o mare faţă domnească şi-a făcut
loc de popas
   
 
Alte câteva obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca articole de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Şuţu (1930, fosta primărie); casa Ion Hirică (1806); casa Felicia Proca (sfârşitul secolului al XIX-lea) şi ansamblul bisericii „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1826–1831), alcătuit din biserica propriu-zisă, poarta de zid cu pictură murală, precum şi zidul de incintă.
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

 

„Să vedem“ în loc de „Nu se poate“. Maxima lui Nicolae Iorga, ca metaforă a grădinarului: Lasă seminţele să prindă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările