„Să vedem“ în loc de „Nu se poate“. Maxima lui Nicolae Iorga, ca metaforă a grădinarului: Lasă seminţele să prindă
0
Doi psihologi şi un asistent social explică, pentru "Adevărul de Weekend", cum ar trebui să aplicăm în viaţa de zi cu zi îndemnul marelui istoric Nicolae Iorga: „Nu spune niciodată 'Nu se poate', ci începe cu 'Să vedem"”.
Nu mulţi pot vorbi despre activitatea prodigioasă a istoricului, criticului literar, militantului antisemit, documentaristului, dramaturgului, poetului, enciclopedistului, memorialistului, parlamentarului, ministrului şi prim-ministrului, profesorului universitar şi academicianului român Nicolae Iorga (5 iunie 1871 - 27 noiembrie 1940), dar mulţi au reflectat măcar o dată la maximele sale, fie şi numai la cele vânturate zilnic pe Facebook.
"Pot să amân, iar amânarea mă învaţă puţin câte puţin"
Nu spune niciodată „Nu se poate“, ci începe cu „Să vedem“ E una dintre învăţăturile lui Nicolae Iorga ce ne-ar putea fi de folos dacă am aplica-o ca principiu în existenţele cotidiene - în orice fel de relaţie interumană, personală sau de afaceri.
"A spune <<Nu se poate>>, înseamnă a-mi impune limite, adică nici nu mai încerc. Şi atunci, un lucru e sigur: nu voi reuşi niciodată. Sau pot să amân, iar amânarea mă învaţă puţin câte puţin", explică, pentru "Adevărul", psihologul Felicia Stere.
Specialistul explică de ce încrederea că am putea duce la bun sfârşit o acţiune e mult mai constructivă decât convingerea, chiar şi cu argumente, că nu vom reuşi.
"Dacă nu cred că pot, nu voi obţine resursele necesare pentru a reuşi. Încrederea nu presupune să crezi cu orice preţ că vei reuşi, ci că vei încerca! Ai încercat? Nu ai reuşit? Încearcă din nou! Fii conştient de valoarea ta, de calităţile tale, de limitele tale! Fii creativ, caută soluţii şi vei reuşi. Asumă-ţi riscuri şi acceptă greşelile care pot apărea", mai spune, pentru "Adevărul", cunoscutul psiholog.
Altfel spus, doza de încredere ne determină să încercăm. Încercând e însă singura şansă să reuşim, iar reuşind vom constata o creştere a încrederii în propriile forţe şi un impuls mai mare la noua provocare de a încerca din nou. Pe scurt, un cerc din care vom avea de câştigat.
Psiholog Felicia Stere Sursa arhiva personală
"<Să vedem> înseamnă a încerca. Corpul execută ceea ce mintea gândeşte. În loc de <Nu se poate>, pot spune <Încerc>, <Pot să reuşesc>, căci <Victoria este a celui care perseverează >, cum spunea Napoleon Bonaparte, ca să amintim de încă un citat celebru", mai spune Felicia Stere.
“A lăsa loc să se întâmple ceva este una dintre premisele reuşitei”
Psihologul Aurelia Mazilu explică acelaşi citat pornind de la faptul că motivaţia noastră se află în strânsă legătură cu interesele pe care le avem.
„În funcţie de lucrurile pe care ni le dorim, în general, investim mai multă sau mai puţină energie. Dar dacă ne interesează să obţinem un lucru sau ni se propune să întreprindem o acţiune pentru care nu ne simţim suficient de - aici putem completa fiecare - bun, pregătit, talentat, norocos? Atunci când aceste gânduri vin să saboteze <seminţele> unei idei, căci mintea, din dorinţa de a ne proteja de suferinţa eşecului (sau de ce nu, de implicaţiile succesului) vine şi ni-l serveşte pe celebrul <Nu este posibil>, sinonim cu arhicunoscutele <Nu îmi stă mie în putinţă>, <Nu e momentul>, <Nu oi fi tocmai tu norocosul>”, spune Aurelia Mazilu.
Psiholog Aurelia Mazilu Sursa arhiva personală
Potrivit specialistului, dacă reuşeşti să creezi spaţiul mental pentru ca acele “seminţe” să încolţească, ai toate şansele ca la un moment dat să culegi roadele.
„Acest <Să vedem> din maxima lui Nicolae Iorga este tocmai spaţiul mental despre care vorbeam mai devreme, un loc în care totul este posibil. A lăsa loc să se întâmple ceva este una dintre premisele reuşitei. Negocierea, de exemplu, are la bază această premisă a spaţiului mental în care totul este posibil şi nimic nu este exclus!
Iată ce idee grozavă de fapt se poate ascunde în spatele multor decizii pe care suntem nevoiţi să le luam în viaţa noastră de zi cu zi, iar înţelepciunea predecesorilor noştri vine să ne înveţe iară şi iară lecţii vechi, dar mereu actuale”, explică psihologul.
De altfel, Aurelia Mazilu mărturiseşte că tocmai interviul de faţă este rezultatul unui “Să vedem”, răspunsul său la invitaţia lansată de „Adevărul“ venind în ciuda programului aglomerat de profesionist şi proaspătă mămică.
„Ce ştii că nu ştii” versus “Ce nu ştii că ştii”
Specialistul spune că folosind “ochelarii mentali” ai deschiderii către nou şi necunoscut, putem analiza mare parte din alegerile şi deciziile noastre.
“Aţi identificat care este preponderent răspunsul cu care mintea ne fură potenţialul? Potenţialul nostru este întodeauna dincolo de limitele noastre. Este esenţial să avem o idee cât mai clară despre <Ce ştii că nu ştii> şi despre <Ce nu ştii că ştii>. Ca să fiu mai exactă, trebuie să avem o reprezentare cât mai corectă asupra a ceea ce ştim şi stăpânim, dar şi a lucrurilor pe care deja le stăpânim, dar de care nu suntem conştienţi sau a celor pe care ni le putem însuşi, dar despre care habar nu avem că o putem face”, spune Aurelia Mazilu.
Potrivit psihologului, a lăsa să se manifeste în viaţa noastră potenţialul propriu înseamnă a pleca la drum cu “Să vedem”.
“În necunoscut se află de obicei tot ceea ce noi putem învăţa, exersa, experimenta. Maxima lui Nicolae Iorga nu este altceva decât metafora grădinarului: chiar dacă nu eşti sau nu te simţi pregătit acum, lasă seminţele să încolţească şi nu subestima niciodată valoarea unui spaţiu în care orice este posibil”, mai spune Aurelia Mazilu.
“Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt aripile pe care le dăm copiilor”
Învăţămintele lui Nicolae Iorga pot fi un ghid util şi de succes inclusiv în relaţia cu copiii. Asistentul social Ionuţ Neacşu explică, pentru „Adevărul“, măsura în care a da sau a tăia aripile unui copil face diferenţa între succesul sau eşecul lui ca adult.
“Referitor la cuvintele marelui Iorga, acum un secol, societatea era extrem de divizată din punct de vedere social şi, cu toate acestea, el a descoperit un secret care este dincolo de tranformarea metalelor obişnuite în aur, este alchimia transformării obişnuitului în extraordinar, al transformării fiinţei în versiunea ei cea mai completă, şi asta plecând de la cuvintele <<Nu spune niciodată 'Nu se poate', ci începe cu… 'Să vedem!'>>. Tot ce percepem în jurul nostru este creaţia unor oameni, care au visat că orice este posibil, şi-au depăşit propriile bariere ale imaginaţiei, creând orizonturi noi şi ştiind că orice se poate atâta timp cât cuvântul ”niciodată” este eliminat din vocabular”, spune Ionuţ Neacşu.
Specialistul vorbeşte din experienţa de aproape două decenii cu copiii ( în prezent, Ionuţ Neacşu este qualified social worker pe Departamentul “Copii în Dificultate“ pentru Autoritatea Locală Milton Keynes din Marea Britanie).
„Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt aripile pe care le dăm copiilor în explorarea lumii. Aceste aripi precum în legenda lui Icar, cel ce s-a apropiat prea tare de soare, pot să cadă sau să se topească la fel de repede când nu sunt probate de puterea exemplului adultului care le rosteşte. În legenda originală, tânărul Icar a mai primit un sfat de la tatăl lui, cel ce i-a confecţionat aripile şi le-a lipit cu ceară, şi de regulă acest sfat este trecut repede cu vederea. Nu doar să nu se apropie prea tare de soare că aripile se vor topi, ci să nu zboare prea jos, aproape de mare, deoarece aripile vor deveni prea grele şi îşi va frânge zborul”, explică Ionuţ Neacşu.
Ionuţ Neacşu - specialist în asistenţă socială Sursa arhiva personală
Specialistul îndeamnă părinţii să-şi construiască relaţia cu copiii pornind de la aceste principii
“Nu este o misiune uşoară să dăm aripi unui copil, însă nicio bucurie nu va putea compensa că am contribuit la crearea unui vis învăţând copilul că în cazul a orice este creat în jur, a existat mai întâi în visul unui om fără temeri de a ţinti prea sus, sau cum spunea Oscar Wilde: <<Învăţaţi copiii să ţintească spre lună, şi chiar de vor eşua, tot vor nimeri câteva stele>>”, încheie Ionuţ Neacşu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Scandal politic şi prima pană de hârtie igienică la WC-ul de 400.000 de euro
Se încarcă comentariile...
