Povestea misteriosului turn medieval din Crivadia. Veghează de cinci secole calea spre inima Ardealului

Povestea misteriosului turn medieval din Crivadia. Veghează de cinci secole calea spre inima Ardealului

Turnul Crivadiei. FOTO: Zsolt Deak, wikipedia.

De aproape cinci secole, turnul-cetate de la Crivadia veghează calea de acces dinspre sudul ţării spre inima Transilvaniei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vechi de aproape cinci secole, turnul-cetate de la Crivadia (comuna Băniţa) se numără printre monumentele medievale bine păstrate, dar mai puţin cunoscute, din judeţul Hunedoara. Potrivit istoricilor, a fost, la origine, punct vamal şi un loc de unde era supravegheată calea de acces din Ţara Românească în Transilvania.

„Cercetătorii îl plasează mai degrabă în categoria turnurilor singuratice, cu aparenţă de donjoane, destinaţia lor principală fiind aceea de control şi observare a drumurilor principale (Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile învecinate, sec. XIII-XIV, Cluj-Napoca, 2005). Monumentul reprezintă însă şi un reper cronologic pentru alte turnuri de acest fel în primul rând datorită gropii fostei cisterne din incintă, deoarece există informaţii documentare certe despre faptul că acesta a fost construit abia în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea”, menţionează Daniel Iancu, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.


Foto: Daniel I. Iancu.

Turnul de la Crivadia este situat în apropierea satului Crivadia pe drumul spre comuna Băniţa, pe valea râului Merişor. A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri înălţimea de 20 metri. Turnul este de plan circular, cu diametrul de 13 metri, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 4 metri înălţime de pământ şi pentru acces se folosea o scară. În jumătatea de vest are şapte deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare.

„Turnul avea şi un coronament uşor scos în consolă şi, foarte probabil, creneluri la care se ajungea pe un drum de strajă de lemn. În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,8 m”, se arată în Monografia Judeţului Hunedoara (2012).


Foto: Daniel I. Iancu.

Anul ridicării sale este, cel mai probabil, 1528, fiind construit la comanda voievodului Petre Pereny (1526 -1529), şi având şi rol de punct vamal. Neutilizat timp de câteva secole, turnul de la Crivadia a fost restaurat în anul 1961, informează Daniel I. Iancu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturia rară a unui explorator englez despre primul popas în Ardeal: „Românii sunt extrem de arătoşi, dar frumuseţea femeilor e tulburată de muncile grele”

Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar

Secretele celor mai întunecate cotloane din Castelul Corvinilor. Soarta locurilor interzise, după marea restaurare



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările