VIDEO Castelele familiei Kendeffy. Ce soartă au avut monumentele istorice de la poalele Retezatului
0
O mulţime de vestigii istorice, undele vechi de peste şase secole, amintesc de una dintre cele mai puternice familii nobiliare din Transilvania: Kendeffy sau, după numele românesc, Cândea.
Atestată documentar încă din urmă cu şapte secole, familia Kendeffy, cunoscută şi sub numele românesc Cândea, se numără printre cele mai vechi familii nobiliare din Transilvania. Reprezentanţii ei au stăpânit de-a lungul timpului domenii întinse în Retezat şi Ţara Haţegului.
Nobilii au purtat la origine numele de Cândea sau Cânde, susţin istoricii, iar în secolul al XV-lea s-au aflat în relaţii strânse cu voievodul Ioan de Hunedoara, cel care i-ar fi recompensat pentru susţinerea acordată în războaiele în care armatele sale au fost implicate.
Ţara Haţegului este plină de vestigii istorice clădite de familia nobiliară. Unele dintre ele s-au ruinat şi au rămas ignorate de autorităţi şi localnici.
Cetatea Colţ – ruina emblematică de la poalele Retezatului
Cea mai veche cetate care ar fi aparţinut familiei Kendeffy se află la marginea satului Râu de Mori, pe versantul care domină valea Râuşorului. Cetatea Colţ de la poalele Retezatului datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea, fiind ridicată în scopuri de apărare de nobilii Cândea. Este un loc plin de legende, deseori amintit de cronicarii din secolele trecute. Ruinele cetăţii medievale se înfăţişează călătorilor pe o stâncă solitară, desprinsă din versantul care străjuieşte intrarea în defileu. Pe dealul opus, la poalele vechiului castel al cnejilor, a fost ridicată, tot în secolul al XIV-lea, o biserică de piatră. Aşezământul religios a fost reabilitat în anii ´90, după o perioadă îndelungată în care rămăsese în paragină. Cetatea Colţ, cunoscută drept „Castelul din Carpaţi”, nu a fost supusă în ultimele secole niciunei intervenţii umane de restaurare. Şi-a păstrat autenticitatea, dar pentru oaspeţii imprudenţi poate reprezenta un pericol din cauza stării în care au ajuns ruinele.
Cetatea Colţ, iarna
Curtea cnezială devastată de localnici
La câţiva kilometri de Cetatea Colţ, în centrul satului Râu de Mori, călătorii pot vizita ruinele Curţii cneziale a familiei Cândea. Unele clădiri au fost ridicate în secolul al XV-lea, pe ruinele unor vechi edificii romane. Ansamblu de construcţii cuprindea o clădire rezidenţială, capela de curte, un grajd, anexe, moara şi o biserică.
În apropierea ruinelor fostului conac se află biserica parohială a Râului de Mori. A fost atestată la 1526, însă de-a lungul timpului a suferit transformări repetate care i-au făcut pierdut aspectul iniţial. La intrarea în biserică turiştii pot vedea una dintre cele mai interesante pietre de mormânt ale Haţegului, inscripţionată pe o marmură romană reutilizată, datată pe la 1505 şi adusă de la Mănăstirea Colţ. Din fostul conac boieresc al nobililor Kendeffy şi din anexele lui nu au mai rămas decât temelia şi câteva ziduri acoperite de buruieni. În ultimele decenii, construcţia a fost devalizată de hoţi şi de săteni, care au luat chiar şi cărămizile fostului castel pentru a le folosi în construcţii. Monumentul istoric a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare însă, după o serie de reparaţii, proiectul a fost abandonat.
Castelul Kendeffy – închis
Castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea, aflat în vecinătatea oraşului Haţeg, a fost ridicat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în timpul vieţii contelui Kendeffy Elek, pe ruinele unui mai vechi conac. Castelul a fost construit în stil baroc şi neo-gotic şi a fost extins de-a lungul deceniilor următoare. După Al Doilea Război Mondial, a trecut în proprietatea statului român, care iniţial l-a transformat într-un loc dedicat taberelor de vară pentru copii şi apoi, în anii 80, într-un hotel.
După 1990, presupuşii urmaşi ai familiei Kendeffy l-au revendicat, însă nu l-au mai foslosit. Monumentul cu pereţii zugrăviţi în roz, galben şi albastru, cu termopane şi acoperiş din tablă, a devenit stafia castelului din secolele trecute, de unde nobilii din familia Cândeştilor (Kendeffy), stăpâneau ţinuturile comitatului. În vara anului 1882, arhiducele Rudolf, prinţul moştenitor al Austriei, Ungariei şi Boemiei a fost găzduit aici, în timpul expediţiei sale din Retezat. „În castelul în care am locuit, am găsit o pereche de şoimi şi în fiecare seară era o adunare de coţofene în grădină, aşa cum nu am văzut niciodată. Timp de o jumătate de oră au zburat din toate părţile spre tufişurile înalte, ajungând în succesiune neîntreruptă, iar în curând sute de păsări s-au adunat într-un spaţiu mic de nu mai mult de o sută de metri lungime de cincizeci lăţime. Au ţipat şi s-au certat pentru cele mai bune locuri din adăpost. Nu departe de acest loc, un număr egal de ciori grive s-au adunat să se culce împreună în trei plopi din mijlocul satului Sântamaria Orlea”, relata prinţul moştenitor, în jurnalul său de călătorie.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
