Podul uitat de pe calea ferată din Ţinutul Pădurenilor. S-a păstrat 120 de ani, deşi linia a fost distrusă VIDEO

Podul uitat de pe calea ferată din Ţinutul Pădurenilor. S-a păstrat 120 de ani, deşi linia a fost distrusă VIDEO

Podul de la Govăjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Un pod feroviar vechi de peste 120 de ani, peste râul Runc, a rămas mândria localnicilor din Govâjdia. Este una dintre puţinele construcţii de artă aproape intacte de pe traseul mocăniţei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Podul feroviar de la intrarea în satul Govăjdia a fost construit în jurul anului 1900 şi a rămas una dintre puţinele construcţii de artă aproape intacte de pe traseul fostei căi ferate miniere Hunedoara – Ghelari (cunoscută ca linia ferată a mocăniţelor din Ţinutul Pădurenilor).

GALERIE FOTO CU PODUL

Hunedoara anului 1900 în imagini rare: Castelul Corvinilor, calea ferată minieră şi Uzinele de Fier FOTO

Secretele celor mai faimoase tuneluri din România. Drumurile croite sub munţi, cu târnăcopul şi dinamita

Calea ferată Hunedoara - Simeria: 137 de ani de la prima călătorie cu trenul între cele două oraşe VIDEO

Podul de fier şi beton, acoperit cu traverse şi scânduri, mai este folosit de câţiva localnici din Govâjdia.

GALERIE FOTO CU VECHEA LINIE A MOCĂNIŢEI

FOTOGRAFII CU CALEA FERATĂ a HUNEDOAREI LA 1900

A scăpat însă de la distrugere la sfârşitul anilor 2000, când cea mai mare parte din instalaţiile căii ferate a fost tăiată şi valorificată la fier vechi.


Podul feroviar de la Govâjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Unii dintre localnicii din Govâjdia se mândresc cu construcţia pe care timp de peste un secol au trecut mocăniţele încărcate cu materii prime pentru Uzinele de Fier şi, mai târziu, pentru combinatul siderurgic din Huendoara. „E o minune că nu a fost tăiat şi dat la fier vechi, aşa cum s-a întâmplat cu alte podeţe şi cu întreaga cale ferată îngustă. A rezistat vremurilor, cu niturile şi structura sa metalică originale. În dreptul său şoseaua spre Govâjdia se intersecta cu calea ferată, înainte de Furnalul de la Govâjdia”, povesteşte un localnic din Govâjdia.


Podul feroviar de la Govăjdia. ADEVĂRUL


Calea ferată Hunedoara – Govăjdia – Ghelari a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania. A fost inaugurată în anul 1900, avea 16 kilometri şi lega Hunedoara de minele de fier ale Ghelariului şi de Furnalul de la Govăjdia.


Podul feroviar de la Govâjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Până la construirea ei, o reţea uriaşă de funiculare, folosite la transportul minereului de fier şi al buştenilor, împânzea munţii, în timp ce drumurile accidentate din văile lor erau aglomerate de căruţele încărcate cu materiale. Când funicularele nu au mai făcut faţă nevoilor noilor furnale ale Hunedoarei, a fost construită calea ferată minieră, devenită la scurt timp şi o cale de comunicaţie cu Ţinutul Pădurenilor, dar şi un obiectiv turistic pentru cei care ajungeau în zona Hunedoarei.


Podul la 1900. Foto: Schoch Fryges. Fortepan.hu


Locul de pornire a mocăniţelor se afla lângă Castelul Corvinilor, unde pot fi văzute ruinele unei staţii de funicular. Locomotivele cu abur urcau încet pe Valea Zlaştiului, până la cel mai spectaculos punct de pe traseul căii ferate înguste: un tunel de aproape 800 de metri, construit în urmă cu mai bine de 120 de ani.


Podul feroviar de la Govâjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Tunelul se numără şi el, alături de podul de la Govăjdia, printre foarte puţinele construcţii de pe traseul mocăniţei păstrate în întregime, în timp ce în ultimii ani clădirile haltelor şi ale depourilor, viaductele, podurile, podeţele şi linia ferată au fost în mare parte distruse. De la celălalt capăt al său, drumul mocăniţei îi aduce pe turişti la zeci de metri deasupra Văii Govăjdiei, într-un decor sălbatic.



Aici se află Furnalul de la Govăjdia, cel mai important monument de arhitectură industrială din Hunedoara. Furnalul a fost ridicat în urmă cu două secole, la confluenţa pâraielor Runc şi Nădrab şi a funcţionat până la începutul secolului XX. Traseul căii ferate avea capătul de linie la trei kilometri după furnalul de la Govăjdia, în vecinătatea carierei de calcar şi dolomită de la Crăciuneasa.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a fost distrusă definitiv calea ferată Deva - Brad, mega-proiectul realizat în cinci decenii VIDEO

VIDEO 120 de ani de la deschiderea căii ferate Hunedoara - Ţinutul Pădurenilor. Celebrare inedită a mocăniţei

Drumul de fier al cărbunelui a împlinit 150 de ani. Cum a fost construită calea ferată Simeria - Petroşani

VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi

Spectaculoasa cale ferată montană către cetăţile dacice, acum dispărută. Pe vremuri, urşii alergau după trenuri

Austriacul care ţine în viaţă o cale ferată din Hunedoara: „Este monument istoric. Am redeschis-o pentru turişti” VIDEO

„Paznicul” viaductului neclintit de pe calea ferată dispărută a Hunedoarei, cu o istorie de 120 de ani VIDEO

Ce s-a ales de calea ferată a Hunedoarei, pe care circulau trenurile cu mii de muncitori ai combinatului VIDEO

Pod vechi de peste 120 de ani de pe traseul mocăniței. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Pod vechi de peste 120 de ani de pe traseul mocăniței. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Pod vechi de peste 120 de ani de pe traseul mocăniței. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Podul la 1900. Foto: Schoch Fryges.
  • Pod vechi de peste 120 de ani de pe traseul mocăniței. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Pod vechi de peste 120 de ani de pe traseul mocăniței. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 6
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările