Munţii Retezat, cel mai sălbatic loc al Hunedoarei, unde s-ar fi născut poporul lui Prometeu. De la legenda uriaşilor la fenomenele paranormale

Munţii Retezat, cel mai sălbatic loc al Hunedoarei, unde s-ar fi născut poporul lui Prometeu. De la legenda uriaşilor la fenomenele paranormale

Munţii Retezat atrag turiştii cu peisajele lor pitoreşti

Masivul Retezat este impresionant prin cele peste 40 de lacuri glaciare de la peste 2.000 de metri. Muntele a strâns mulţime de legende şi mistere, unele dintre ele fiind cu totul ieşite din comun. Se spune că poporul titanului Prometeu ar fi trăit în Retezat şi că „piramidele“ lui reprezină centre ale energiilor paranormale. Din istoria Retezatului nu lipsesc poveştile despre OZN-uri şi fenomene miraculoase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Retezatul impresionează prin şirul vârfurilor stâncoase, înlănţuite în jurul lacurilor cristaline, şi prin peisajele alpine, ce par inaccesibile pentru om. O mulţime de legende circulă pe seama lui, unele cu atât mai fascinante cu cât ies din sfera normalului.

Mulţi dintre cei care îi cunosc secretele cred că în munţii înalţi ai Retezatului s-au petrecut lucruri inexplicabile. O astfel de relatare i-a aparţinut salvamontistului George Resiga, care a povestit că în luna august a anului 1991, în timp ce se afla pe munte împreună cu un grup de turişti, a văzut pe un versant al Retezatului mai multe sfere luminoase, despre care a presupus că sunt OZN-uri. Întâmplarea s-a petrecut într-o seară, în apropiere de refugiul Pietrele. Dansul luminilor de pe cer a durat aproape jumătate de oră, relata salvamontistul, pentru ca apoi ele să dispară într-o ceaţă densă. Nu departe de acel loc, la două săptămâni după întâmplarea fantastică, un avion s-a prăbuşit inexplicabil, iar nouă oameni au murit în accidentul aviatic.

Misterul piramidei

Cei care urcă pe traseul Poiana Pelegii - Lacul Bucura întâlnesc în faţa lor, înainte de a ajunge la Lacul Bucura, o culme în formă de piramidă. Lacul glaciar aflat la peste 2.000 de metri altitudine, precedă un alt vârf cu formă asemănătoare. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii. Unii afirmă că lacul ar fi baza unei piramide energetice, formată din vârfurile a trei munţi care înconjoară lacul şi că aici s-ar produce  fenomene paranormale, deoarece se formează un câmp magnetic. Pasionaţii de ezoterism asociază muntele cu un centru energetic. Pe site-urile dedicate fenomenelor paranormale o mulţime de articole prezintă piramidele Retezatului ca fiind locuri construite de oameni sau de forţe necunoscute în urmă cu 10.000 de ani.

Primii oameni ai Retezatului

Într-o legendă modernă, exploatată de amatorii de ezoterism şi fenomene paranormale, Retezatul este prezentat ca locul de baştină al pelasgilor, cel mai vechi oameni de pe pământ sau strămoşii elenilor, potrivit istoricilor greci Homer şi Eschil. Pelasgii erau menţionanţi ca vieţuind în vremea Potopului lui Noe, iar miturile antice arată ca au fost civilizaţi de Prometeu, fiul titanului Iapet şi al Clymenei, cel care le-a adus focul, furat de la zei.

Unii cercetători români susţin că locul în care poporul lui Prometeu s-ar fi născut „din pământul negru, pe culmile înalte ale munţilor”, Retezatul. Legenda îşi are rădăcini în numele lui Pelasg, care seamănă cu Peleaga (2509 metri), cel mai înalt vârf al Retezatului, şi al numelui fiului său Reu, asociat cu Valea Rea, o zonă sălbatică a Masivului Retezat. Mai multe astfel de asocieri toponimice menite să argumenteze poveştile despre poporul preistoric din Retezat sunt regăsite în volumul "Dacia preistorică" de Nicolae Densuşianu, volumul apărut în 1913, care a stârnit numeroase controverse de-alungul timpului.

Legendele lacurilor

Despre Masivul Retezat se spune că are un efect puternic asupra celor care se avântă pe cărările sale: îşi doresc să rămână aici, pe muntele vrăjit, departe de civilizaţe. Cea mai spectaculoasă zonă este partea nordică, unde se află cele mai înalte vârfuri şi aglomerarea de lacuri glaciare. Peste 50 de ochiuri de apă lucitoare s-au format în Retezat, iar fiecare îşi poartă propria legendă.

Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu lacurile din Retezat, însă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice. Se spune că pe vremuri trăiau uriaşi, care îşi coborau braţele în munte făcându-şi "căldări" adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase. Într-una din aceste bătălii, un uriaş ar fi lovit cu baltagul muntele care poartă acum numele Peleaga.

Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga. După ce au sorbit uriaşii apa, au sărit mai mulţi stropi şi astfel s-a format o mulţime de tăuri în jurul celor două lacuri.

Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului. I-a tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Un alt uriaş ucis de oameni s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, căruia ciobanii îi spun Tăul Spurcat.


Vă recomandăm şi:

Cele mai frumoase trasee montane din Hunedoara: locurile de vis din Retezat şi ţinutul cetăţilor dacice

Hunedoara oferă călătorilor pasionaţi de excursiile pe munte un număr impresionant de atracţii turistice. Cele mai frumoase trasee montane din România pot fi străbătute în Parcul Naţional Retezat, în Munţii Orăştiei unde se află cetăţile dacice, în Masivele Parâng şi Vâlcan.

Râuşor, „perla“ ascunsă a Retezatului. Muntele vegheat de Castelul din Carpaţi

VACANŢĂ DE IARNĂ Străjuită de ruinele Cetăţii Colţ, zona turistică Râuşor impresionează prin farmecul peisajelor spectaculoase ale Munţilor Retezat. Înfiinţată în urmă cu 40 de ani, staţiunea are circa 50 de cabane private, dar şi singura pârtie de schi din Retezat.

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.

Turişti. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Turişti. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Campare. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Caii de pe munte. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Parcul Naţional Retezat. Harta. 
  • Lacul Gura Apei. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Pe traseele din Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Lacul Bucura.
  • Lacul Gura Apei. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 
  • Lacul Gura Apei.  Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Din Poiana Pelegii, spre Lacul Bucura. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Spre Peleaga. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.1
  • Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.2
  • Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.3
  • Cai. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Spre Retezat. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Caii localnicilor. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Podeţul de la intrarea în poiană. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Coasta. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Poiana. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Parcarea. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Pârâul. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Marcaje. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Pădurea. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Râul. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Şuvoaie. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Podeţ. Poiana Pelegii. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Poiana Pelegii. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Marcaje, din poiană. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Turism. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Poiana. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Salvamont. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Poiana Pelegii, Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
  • Podeţ. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
  • Traseu montan. Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: