Legendele întunecate ale marilor cetăţi medievale. Temniţa lui Vlad Ţepeş şi tunelurile secrete ale lui Ştefan cel Mare

Legendele întunecate ale marilor cetăţi medievale. Temniţa lui Vlad Ţepeş şi tunelurile secrete ale lui Ştefan cel Mare

Castelul Bran.

Tuneluri secrete, poveşti de dragoste sfârşite tragic, fenomene stranii şi întâmplări dramatice au adus faima celor mai frumoase cetăţi şi castele medievale din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cetăţile medievale învăluite de mister îşi leagă numele de isprăvile domnitorilor vremii şi de întâmplări incredibile petrecute între zidurile lor. Iată câteva dintre acestea:

Castelul Corvinilor, bântuit de spiritul unei prinţese
Castelul Corvinilor a fost clădit la mijlocul secolului al XV-lea. Cea mai cunoscută legendă despre aşezarea medievală din Hunedoara spune că fântâna acestuia, adâncă de aproape 30 de metri, a fost săpată în stâncă de trei prizonieri turci, din ordinul lui Ioan de Hunedoara. O altă istorisire spune că aici ar fi fost întemniţat Vlad Ţepeş.

O legendă mai puţin cunoscută vorbeşte despre patimile domniţei Ana (Barbara) decapitată la ordinul soţului ei, nobilul Ioan Torok, din gelozie.

„Cu toată atenţia şi grija pe care o avea frumoasa Barbara, odată s-a întâmplat ca sărmana să rămână blocată în camera ei şi a fost nevoită să cheme fierarul. Atât i-a trebuit spionului care era lăsat de Török s-o urmărească, pentru că atunci când acesta s-a întors acasă, i-a spus cele întâmplate. Török, supărat cumplit, a poruncit ca soţia sa să fie scoasă şi legată de un stâlp pentru a o pedepsi. Degeaba plângea frumoasa Barbara, degeaba încerca sărmana să-i explice soţului cele întâmplate, căci acesta având mintea întunecată de gelozie, a ordonat executarea Barbarei prin baterea unui piron în cap”, informau reprezentanţii Castelului Corvinilor. Tragedia domniţei a dat naştere altor legende. Una dintre ele vorbeşte despre faptul că dormitorul în care aceasta ar fi locuit este bântuit. O altă povestire despre Ana Torok spune că domniţa nu a fost îngropată creştineşte, deoarece soţul ei, căpitanul Torok, considera că a fost prea păcătoasă. Trupul femeii a fost aşezat într-un sicriu de cleştar şi ascuns în tunelul care ar face legătura dintre Castelul Corvinilor şi Biserica Reformată, din vecinătatea monumentului.

Castelul Bran înconjurat de strigoi
Castelul Bran a fost ridicat la sfârşitul secolului al XIV-lea, iar numele său este legat de cel al voievodului Vlad Ţepeş, identificat cu legendarul „Dracula”.  În afara miturilor despre Dracula, care au făcut faimos castelul medieval din Transilvania, în jurul acestuia s-au creat o mulţime de legende despre strigoi. „În satele vecine Branului, si nu numai, este credinţa în existenţa unor spirite malefice, numite stafii sau steregoi (o variantă a cuvântului strigoi). Ea se referă la oameni aparent vii, la strigoi, cei care ziua duceau o viaţă normală. O dată cu venirea nopţii, în timp ce dormeau, spiritul le părăsea însă trupurile, pentru a bântui - de la miezul nopţii şi până la primul cântat de cocoş - somnul sătenilor, secătuindu-i de puteri. Personajul Dracula se naşte din aceste mituri”, informează site-ul castelului transilvan.

Cetatea de Scaun a Sucevei şi blestemul lui Ştefan cel Mare
Cetatea de Scaun a Sucevei datează din secolul al XIV-lea şi reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina. O legendă locală spune că din cetate Ştefan cel Mare a construit un tunel care ieşea în aproape de Biserica Sf. Dumitru din Suceava unde se află ruinele Casei Domneşti. Voievodul ar fi folosit acest tunel pentru a scăpa de turcii care năvăliseră în cetate. Duşmanii au fugit după el prin tunel, însă când Ştefan a ieşit din tunel, a lăsat un blestem ca să nu mai iasă niciodată nimeni viu din acel tunel de scăpare. De atunci nimeni nu a mai avut curaj să probeze tunelul. Se spune că oamenii au trimis pisici în tunel, pentru a testa mitul, însă acestea nu s-au mai întors. În urmăcu mai multe decenii, săpăturile arheologice efectuate în cetate au dus la descoperirea unor beciuri suprapuse, din piatră, care ar fi dus la perpetuarea legendei.

Domniţa misterioasă din Cetatea Colţ
Cetatea Colţ de la poalele Retezatului datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea, fiind ridicată în scopuri de apărare de nobilii Cândea. Este un loc plin de legende, deseori amintit de cronicarii din secolele trecute. Una dintre acestea, inspirată din fapte reale şi cunoscută de oamenii locului, este cea a domniţei Ileana Cândea, care a stăpânit cetatea în secolul al XVI-lea. În timpul unui asediu al tătarilor, iubitul ei ar fi fost luat prizonier. Tânărul i-ar fi apărut în somn fecioarei şi i-a spus că va fi eliberat, când ea va aduna atâta aur cât să ajungă până la el. „Odată, într-o noapte înstelată, luminată de razele aurii ale lunii, şezând în foişorul cetăţii atârnat pe marginea stâncii, Ileana toarse mult, până ce trecu de miezul nopţii. Şi ce să vadă? Tortul, ce l-a tors după miez de noapte, era din fire de aur şi dacă torcea oricând după miezul nopţii, se alegea tot cu fire de aur. Aşa torcea ea noapte de noapte, când odată, înspre cântători, cine-i prinse fusul, ce sfârâia în josul foişorului? Era iubitul Ilenei, care în momentul în care firele de aur au fost atât de lungi, cât să ajungă la locul în care era el prins, i-au pocnit lanţurile de pe trup şi el a putut să alerge acasă, în braţele ei iubitoare“, relata istoricul Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara, publicat în anul 1969.

Cetatea Poenari, construită în şase luni din ordinul lui Ţepeş
Cetatea Poenari datează din secolul al XIV-lea şi, la fel ca şi castelele Bran şi Huniazilor, îşi leagă numele de povestea faimosului Vlad Ţepeş. O legendă spune că voievodul, vrând să se răzbune pe târgoviştenii vinovaţi de moartea fratelui său Mircea, i-ar fi adunat la poalele muntelui pe care se înalţă astăzi cetatea şi, după ce a tras câţiva în ţeapă, le-a poruncit celorlalţi să se apuce degrabă să construiască cetatea pe locul unui fort mai vechi. „Domnul au trimis slujători şi în ziua dă Paşte lovindu-i, au prins şi pe bărbaţi şi pă mueri şi feciorii şi featele, împodobiţi fiind, i-au adus la cetatea Poenari de au lucrat până li s-au spart hainele” sau „Când a fost ziua de Paşte, aflându-se toţi orăşenii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste i-a înconjurat, iar pe cei vârstnici i-a tras în ţeapă de a ocolit tot oraşul cu ei, iar pe cei tineri cu nevestele lor, aşa împodobiţi cum erau, pe toţi i-au dus la Poienari, de au lucrat la cetate până s-au spart hainele de pe dânşii”, Letopiseţul cantacuzinesc. Cetatea medievală ar fi fost clădită în doar şase luni. Aici şi-ar fi găsit Ţepeş refugiul, în timpul unei bătălii cu turcii, reuşind să scape de urmăritori printr-un tunel secret.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturia rară a unui explorator englez despre primul popas în Ardeal: „Românii sunt extrem de arătoşi, dar frumuseţea femeilor e tulburată de muncile grele”

Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar

Secretele celor mai întunecate cotloane din Castelul Corvinilor. Soarta locurilor interzise, după marea restaurare

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: