A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Sarmizegetusa Regia, martie 2021 Foto: Andreea Văduva

Ruinele Sarmizegetusei Regia sunt unul dintre cele mai valoroase situri arheologice din România, însă în ultimii ani fenomenul de degradare a vestigiilor sale s-a accelerat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Veche de două milenii şi distrusă în mare parte în timpul cuceririi romană, Sarmizegetusa Regia a rămas unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România. Vechea capitală a Daciei pre-romane se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), fiind considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor”. Figurează, de peste două decenii, în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

În ciuda statutului său, proiectele de anvergură din Sarmizegetusa Regia au lipsit în ultimele patru decenii în schimb, distrugerile, cauzate de oameni, natură şi climă s-au accentuat, iar unele dintre vestigiile aşezării dacice sunt într-un real pericol de dispariţie.

O cercetare realizată de Institutul Naţional al Patrimoniului şi publicată în Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie, pentru proiectul de reabilitare a Sarmizegetusei Regia, arată cât de vulnerabilă a rămas vechea capitală a Daciei, aflată în prezent pe lista monumentelor din patrimoniul cultural mondial UNESCO.

VIDEO Mega-proiectul de restaurare a Sarmizegetusei Regia. Ce sumă uriaşă ar acoperi costurile întregii investiţii

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

„Starea de conservare a celor mai multe dintre construcţiile antice din Sarmizegetusa Regia este medie şi rea, în curs de deteriorare accelerată, ceea ce face necesară o intervenţie rapidă pentru restaurarea lor. Este recomandată refacerea şi impermeabilizarea zidurilor cetăţii fortificate la partea superioară a acestora şi reabilitarea sistemului de preluare şi dirijare a apelor pluviale în exteriorul incintei. În plus, se propune demolarea supraînălţării realizată în anii 1979 – 1982 la porţile de vest şi est, pentru a reduce încărcarea produsă de umplutura de pământ, starea de eforturi în zidăria de piatră şi pribabilitatea de pierdere a stabilităţii acestora”, se arată în expertiza tehnică.


Temple din Sarmizegetusa Regia. Martie 2021 Foto: Andreea Văduva

De-a lungul timpului, oamenii au produs o mulţime de pagube aşezării din Munţii Orăştei. Iată câteva dintre acestea, amintite în studiul prezentat de Institutul Naţional al Patrimoniului:

Intervenţiile ample din trecut au fost efectuate într-o manieră frustă, fără o cercetare multidisciplinară aprofundată şi fără o documentare adecvată asupra lucrărilor realizate. Unele dintre acestea (reparaţii greşite, consolidări incomplete, utilizarea materialelor incompatibile) au dus la pierderea definitivă, la deteriorarea sau dislocarea în situ a unor vestigii de importanţă inestimabilă, fără a mai putea fi refăcute în forma originară. Executarea lucrărilor pe teren cu utilaje grele a provocat sau accentuat aceste urmări, arată documentele INP.


Reţeaua de canalizare a Sarmizegetusei Regia, înfiinţată în anii '80, dar ineficientă şi incompletă. VIDEO: Daniel Guţă

Unele lucrările de cercetare arheologică rămase deschise şi abandonate atribuie terenului un caracter accidentat, în discordanţă cu configuraţia sa istorică. Au fost plantate unele specii de arbori care nu sunt specifici ariei naturale protejate. Distrugerile provocate de excavări ilegale (căutători de comori), vandalism (grafitti), dispariţie a pieselor (furt, răsturnarea pieselor în văi, extragerea din sit), ritualuri religioase au produs vulnerabilităţi sitului UNESCO.

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume

Alte riscuri au au fost cauzate de înlocuirea unor elemente de valoare originale cu piese brute de beton şi de dislocarea sau distrugerea vestigiilor arheologice intenţionată sau ca urmare a exploatării sau utilizării sitului într-un mod inadecvat.


Sarmizegetusa Regia. Martie 2021 Foto: Andreea Văduva

Vizitarea intensivă pe anumite zone a dus la degradarea ruinelor şi a amenajării peisagere (trecerile peste canalul antic, traseul de la turnul pentagonal, urcarea pe moloane etc.). Lipsa unor lucrări periodice susţinute de conservare şi restaurare, lipsa unor consemnări exacte a lucrărilor şi cercetărilor întreprinse până în prezent, inexistenţa unui plan de management al monumentului istoric, absenţa unui administrator şi a pazei pentru un timp îndelungat au dus, de asemenea, la o accentuare a stării de degradare (abandon, dezinteres).


Sarmizegetusa Regia. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Pagubele produse de natură

Factorii naturali şi clima au afectat starea de conservare a cetăţii dacice din Munţii Orăştiei. 

Iată câteva dintre vulnerabilităţile enumerate în studiul INP:

- Poziţia izolată a Sarmizegetusei Regia în masivul muntor face accesul dificil în situaţii de necesitate şi în special în perioada iernii.

- Alunecările de teren ce au loc frecvent pe drumul de intrare către sit pot împiedica pătrunderea autovehiculelor de intervenţii.

- Schimbările climatice au dus la creşterea frecvenţei şi intensificarea fenomenelor meteo extreme caracterizate prin ploi abundente sau vânturi puternice (furtuni). În paralel, creşterea perioadelor de secetă poate favoriza incendiile de pădure din parcul natural.


Zidurile Sarmizegetusei Regia Foto: Daniel Guţă ADEVĂRUL

- Au avut loc prăbuşiri ale arborilor cauzate de împingerile de vânt sau de îmbătrânire şi îmbolnăvire.

- Acoperirea cu vegetaţie a unor ruine sau părţi de construcţie provoacă împingeri active în teren şi dislocări ale acestora.

- Degradări ale componentelor litice sunt provocate de microorganisme (alge, bacterii, fungi, licheni) şi de plante aeriene specifice mediului.

- S-au format ravene ca urmare a scurgerilor necontrolate a apelor de precipitaţii, uneori în cantităţi foarte mari. Fenomenele asociate sunt creşterea intensităţii apei freatice, eroziunea de suprafaţă sau de adâncime a versanţilor, tendinţe de alunecare sau de acumulare a apelor subterane (băltiri).

- Diferenţele mari de temperatură între vară şi iarnă şi procesele agresive de îngheţ – dezgheţ au afectat monumentele antice, la fel şi stratul consistent de zăpadă coroborat cu o evaporare întârziată a apei din sol primăvara şi inflitraţii ale apei provenite din umiditatea ridicată, capilaritate şi precipitaţii intensificate de vânt.


Marele Templu Circular. Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Primul amplu proiect de conservare - zidurile cetăţii

În decembrie, a fost lansat proiectul de reabilitare a aproape un kilometru de ziduri antice din Sarmizegteusa Regia, derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului, Consiliul Judeţean Hunedoara – administrator al sitului UNESCO, în colaborare cu o fundaţie românească şi un partener norvegian. 


Intrarea la Sarmizegetusa Regia Foto: Daniel Guţă ADEVĂRUL.

Suprafeţele zidurilor vor fi tratate bloc cu bloc, prin lucrări de conservare, curăţare, biocidare, completare şi, local, restaurare, iar porţile fortificaţiei vor trece printr-o transformare mai importantă, care le va schimba aspectul, după ce la începutul anilor ´80, ele au fost restaurate fără fundament ştiinţific - după cum afirma Ştefan Bâlici, managerul INP. 

Lucrările vor dura 43 de luni şi sunt estimate la 2,75 de milioane de euro, iar cea mai mare parte a investiţiei este finanţată prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-Cultura, al Ministerului Culturii. În luna martie, Consiliul Judeţean Hunedoara a scos la licitaţie publică serviciile de proiectare şi asistenţă tehnică pentru proiect, estimate la 518.000 lei.


Templu din Sarmizegetusa Regia Foto: Daniel Guţă ADEVĂRUL

145 de milioane de lei ar costa restaurarea completă
 

Plenurile de viitor prezentate de Institutul Naţional al Patrimoniului vizează transformarea, cu timpul, a capitalei dacilor într-un monument istoric a cărei înfăţişare va fi cât mai autentică şi mai apropiată de aspectul ei antic. 

Astfel, terasele pe care au fost ridicate templele din Sarmizegetusa Regia vor fi refăcute, iar constructorii vor accentua caracterul antropic al acestora. Elementele de beton adăugate de-a lungul timpului construcţiilor antice din Sarmizegetusa Regia vor fi eliminate, la fel şi blocurile de calcar şi plintele convexe din calcar de Podeni, adăugate unor temple, a căror înfăţişare actuală denaturează realitatea istorică. 

Alte planuri vizează refacerea drumului antic pavat, din care vor fi eliminate, de asemenea, blocurile de calcar adăugate în anii ´80. Vor fi realizate suprafeţe minerale care vor înlocui vegetaţia şi vor pune în evidenţă Templul Patrulater Mare, Templul Patrulater Mic, Templul Circular Mic, Templul Circular Mare, Templul Mare de Calcar, Templul Mic de Calcar, Templul Mare de Andezit, iar zidurile antice vor fi recompuse, acolo unde blocurile de piatră s-au prăbuşit ori au ieşit din aliniament. 

Aceste lucrări sunt estimate însă la circa 145 de milioane de lei, astfel că investiţiile pot fi făcute doar etapizat, condiţionate de obţinerea unor finanţări pentru derularea lor, de autorităţile judeţene.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările