Cum putem depăşi rapid experienţele traumatizante. Acţiunile care fac posibilă vindecarea
0
Persoanele care au suferit o traumă au tendinţa să retrăiască la nesfârşit acel moment, fiind prinse fără să conştientizeze într-o buclă temporală din care nu reuşesc decât puţini să iasă prin forţe proprii.
Fiecare dintre noi a trecut prin experienţe care ne-au marcat existenţa. Acestea au lăsat urme adânci în psihicul şi emoţionalul nostru, iar ele ne pot afecta viaţa la toate nivelurile dacă nu le conştientizăm şi nu acţionăm apoi pentru a le elimina.
”Traumele psihice şi emoţionale pot fi comparate cu operaţiile efectuate pe corpul fizic. Acestea apar în urma unor evenimente stresante, care ne fac să ne simţim în pericol, lipsiţi de apărare şi fără posibilitatea de-a controla ce ni se întâmplă. Este ceea ce specialiştii numesc eveniment traumatogen”, explică psihologul Stelian Chivu.
Cauzele de la care pornesc traumele sunt multiple. Poate fi vorba de o despărţire, un accident, pierderea unei persoane dragi sau a locului de muncă, trecerea printr-o experienţă umilitoare sau descoperirea unei boli.
Cele mai multe traume se declanşează spontan şi ele vin pentru că majoritatea dintre noi nu sunt pregătiţi să facă faţă psihic şi emoţional unor astfel de evenimente, mai ales când acestea se repetă la diferite intervale de timp. Este cazul copiilor abuzaţi fizic sau sexual, care manifestă traumele suferite când ajung la maturitate.
”Ca efect al traumelor, persoana în cauză îşi pierde încrederea în sine, are coşmaruri în mod repetat, apar stările de izolare şi ruşine, de disperare şi se confruntă cu o incapacitate de a face alegeri, indiferent că vorbim de viaţa personală sau cea profesională. De asemenea, se înmulţesc gândurile şi la un moment dat devin incontrolabile. Pe acest fond, cel în cauză tinde să facă abuzuri, fie că vorbim de alcool, tutun, dulciuri sau medicamente”, spune psihologul Stelian Chivu.
Semnele care indică o traumă
Persoanele traumatizate sunt extrem de iritabile şi sunt predispuse să intre în tot felul de conflicte. În multe cazuri, au tendinţa să se izoleze social pentru că au senzaţia aproape continuă că cineva sau ceva le ameninţă. Frica pe care o simt nu face altceva decât să le streseze şi mai mult. Pentru că nu pot elibera stresul, cei în cauză vor deveni victime ale propriilor traume.
”Stresul se va acumula în organism şi va somatiza la nivel fizic. Apar stările fobice, cele depresive şi anxioase, iar persoana respectivă va ajunge în punctul de a nu mai putea face nimic. În astfel de cazuri e necesar ajutorul de specialitate sau suportul celor apropiaţi. Persoanele traumatizate trebuie acceptate necondiţionat aşa cum sunt, chiar dacă au manifestări violente de multe ori. Este necesar să empatizăm cu astfel de persoane, care simt astfel că sunt înţelese, că cineva rezonează cu durerea lor, iar comunicarea trebuie să fie profundă, colaborativă, şi să fie integrate în cât mai multe activităţi sociale”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Rolul esenţial pe care îl joacă vitalitatea
Important de amintit este că persoanele care sunt predispuse să devină victime ale traumelor sunt cele cu un grad scăzut de vitalitate. Acesta este motivul pentru care se lasă pradă fricilor, iar apoi nu mai au energie să iasă din starea anxioasă sau depresivă în care au intrat. Contează aici şi antrenamentul emoţional pe care fiecare din noi l-a dobândit de-a lungul vieţii, dar şi puterea mentală pe care o avem.
”De cele mai multe ori, traumele se manifestă ca o boală falsă, ca un dezechilibru care nu există, de fapt, în organism. Experienţele traumatizante pot fi depăşite când există un mental antrenat, un emoţional controlat şi un fizic foarte bine vitalizat. Cele mai multe persoane nu dispun de un astfel de bagaj şi este necesar să apeleze la psihoterapeuţi pentru identificarea unei metode potrivite de tratament”, spune psihologul Stelian Chivu.
Cum ieşim din cercul vicios al retrăirii traumelor
Conform studiilor efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, doar 15% din persoanele care au suferit o traumă reuşesc să depăşească singure acest moment de cumpănă din viaţa lor, fără ajutor specializat. Secretul pentru a scăpa de o traumă este deconectarea de la evenimentul traumatizant. Cele patru creiere pe care le avem, respectiv creierul prefrontal, neocortexul, creierul limbic şi creierul reptilian, funcţionează într-un circuit foarte bine stabilit.
Creierul prefrontal primeşte informaţia, neocortexul face conexiuni cu alte experienţe de viaţă legate de aceasta, apoi creierul limbic declanşează producerea de neurotransmiţători, ce pot fi pozitivi sau negativi, iar finalmente creierul reptilian îi distribuie din sistemul endocrin până la nivel celular, în funcţie de sensibilitatea mentală, emoţională şi fizică a fiecărei persoane.
”Deconectarea rapidă de la o traumă înseamnă crerea de sinapse neuronale cu o frecvenţă înaltă. Putem face asta singuri, dacă reuşim să ne decuplăm de la gândurile şi emoţiile traumatizante, sau putem apela la un specialist, dacă constatăm că nu avem forţa să facem acest lucru. Este recomandat ca o persoană traumatizată să vorbească cu persoanele apropiate despre ce i s-a întâmplat şi să înveţe să trăiască în prezent. Traumele au avut loc în trecut, dar cei care au avut de suferit din acest motiv, din cauza impactului emoţional şi psihic foarte puternic, nu reuşesc să se decupleze de la gândurile traumatice şi retrăiesc acele momente de nenumărate ori, construindu-şi practic o realitate falsă”, explică psihologul Stelian Chivu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Psiholog: „În noi stă puterea de a ne sabota sau vindeca“. Care sunt cuvintele antidot al eşecului
Se încarcă comentariile...
