FOTO Cum s-au uscat peste 100.000 de stejari sădiţi în memoria eroilor morţi în Primul Război Mondial. Dezastrul de 3 milioane de lei „înfăptuit“ la Mărăşeşti
0
O iniţiativă menită să cinstească eroii români din Primul Război Mondial, la împlinirea unui secol de la sfârşitul primei conflagraţii mondiale, are toate şansele să eşueze în mod lamentabil.
Oficialii Consiliului Judeţean Vrancea, cu acceptul Guvernul României, finanţator al proiectului, au decis anul trecut amenajarea, în vecinătatea Mausoleului de la Mărăşeşti, osuarul care adăposteşte mii de victime ale războiului de reîntregire, a unui Parc al Memoriei Naţionale, pentru cinstirea eroilor din Primul Război Mondial.
Cu alte cuvinte, pe o suprafaţă de 75 de hectare de teren arabil, atrasă în domeniul public al judeţului de la Primăria Mărăşeşti, s-a dorit plantarea până la 1 decembrie 2018 a 335.000 de puieţi de stejari. “Plantarea puieţilor şi derularea procedurilor necesare punerii în operă a acestei idei vor fi etapizate până la finalul anului 2018, când România celebrează Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918", se lăudau oficialii judeţului înainte de începerea plantării.
Numărul puieţilor nu este întâmplător, el fiind ales astfel încât fiecare erou căzut în Primul Război Mondial, care şi-a jertfit viaţa pentru realizarea Marii Uniri de la 1918, să primească un arbore în acest parc. Pentru înfiinţarea pădurii de stejari de la Mărăşeşti, guvernul condus la acea vreme de Mihai Tudose a alocat suma de trei milioane de lei.
Hei rup televizat cu elevi, militari şi bugetari
Având suportul specialiştilor silvici, dar şi puieţi de stejar puşi la dispoziţie de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, în luna noiembrie a anului trecut au fost plantaţi primii 50.000 de stejari, într-o amplă campanie la care au participat câteva mii de oameni, în special elevi, militari, bugetari. În primăvara lui 2018, pe 21 aprilie, după acelaşi tipar, cu mii de voluntari şi transmisiuni directe de la faţa locului, are loc a doua campanie de plantare, pe o suprafaţă mult mai mare, fiind plantaţi în acea zi de primăvară târzie 112.500 de stejari. Specialiştii spun că nu a fost o alegere prea fericită acea zi, întrucât, într-un calendar agreat de silvicultori, era ultimul weekend acceptat pentru astfel de operaţiuni.
Colac peste pupăză, copăceii proaspăt introduşi în pământ au suferit timp de două luni şi de lipsa precipitaţiilor, astfel că în vară, când s-a făcut un inventar al modului cum s-au prins stejarii s-a ajuns la concluzia că munca voluntarilor a fost în van. Iar ceea ce trebuia să semene cu un început de pădure de stejari s-a transformat într-un câmp de bălării uscate, pe care pasc oile.
“În urma analizelor celor de la Direcţia Silvică Vrancea, partenerii noştri în proiect, a rezultat faptul că în etapa de toamnă a fost un raport de 80% în ceea ce înseamnă prinderea vegetaţiei, iar raportat la condiţiile de mediu a rezultat o calamitate în etapa a doua. Cei de la Direcţia Silvică au urmat toate procedurile pentru a ajuta puieţii, s-au folosit acele proceduri de tăiere pentru a-i ajuta pe puieţi de a-şi mări puterea în rădăcină, dar nici acest lucru nu a ajuns la rezultatul pe care ni l-am dorit", a precizat Dănuţ Cristian, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, care a fost însărcinat să se ocupe de proiect.
Natura e de vină
Cu alte cuvinte, din cei 162.500 de copaci plantaţi în cele două etape, peste 120.000 s-au uscat şi odată cu ei şi banii alocaţi de la stat pentru proiect. Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, nu vede nicio problemă în cele întâmplate, considerând natura singura vinovată.
"Nu se poate face doar pe bază de voluntariat. Din cauza condiţiilor specifice, se mai întâmplă. Condiţiile meteo, materialul săditor, la ultima plantare au avut ceva probleme. Nu ne vom opri până nu vor realiza în complet plantarea în picioare a celor 330.000 de stejari", spune Marian Oprişan.
Acesta a anunţat deja o nouă campanie de plantare pe 24 noiembrie, tot cu o mobilizare masivă a voluntarilor, aceştia fiind anunţaţi că vor planta 112.500 de stejari, adică exact numărul copăceilor care s-au uscat în primăvară. Specialiştii susţin că de data aceasta situaţia ar putea să fie favorabilă. “
După o secetă prelungită, a plouat puţin în ultima perioadă şi solul este favorabil. Nu este târziu, pentru că noi am făcut plantări şi în luna decembrie. Cred că gradul de prindere va fi mare. Stejarul este însă o specie sensibilă, dar şi cu o foarte mare longevitate. Important, pe lângă apă, să se facă îngrijirea fiecărui puiet. Timp de 5-6 ani, până ajunge la maturitate, trebuie tăiat permanent buruiana din jurul lui, adică se prăşeşte ca porumbul”, ne-a declarat un inginer silvic din Vrancea.
Acesta mai spune că de obicei plantarea de stejari se face la pachet cu alte soiuri de foioase, precum frasinul sau carpenul, specii care-l ajută pe stejar să crească mai repede, dar acest lucru nu este o regulă, întrucât există nenumărate păduri de stejar în ţară şi chiar în Vrancea.
Alţi bani, altă distracţie
Totuşi, pentru a se asigura că proiectul nu va eşua, Consiliul Judeţean Vrancea a scos deja la licitaţie serviciile pentru împădurirea a 56 de hectare de teren, respectiv 238.500 puieţi de stejari, pentru suma de 8,1 milioane de lei, ceea ce înseamnă puţin peste 1,7 milioane de euro. Până acum, la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean s-au înscris trei firme de profil, respectiv Miniprest Serv SA din Rovinari, Asocierea Terra Silva SRL– Terra Forest SRL din Dolj şi Asocierea Miluca SRL – Zooprod SRL – Passilva Proiect SRL Huşi, judeţul Vaslui. Firma aleasă va avea sarcina de a interveni cu plantări şi să monitorizeze stadiul viitoarei păduri de stejari, până aceasta ajunge la stadiul de masiv.
Se încarcă comentariile...
