De ce nu a fost invitat Patriarhul Kirill la sfinţirea Catedralei Neamului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Patriarhul Kirill al Moscovei si al intregii Rusii FOTO patriarchia.ru
Patriarhul Kirill al Moscovei si al intregii Rusii FOTO patriarchia.ru

Patriarhul Kirill al Moscovei lipseşte de la cel mai important eveniment religios al anului în România: sfinţirea Catedralei Neamului, nefiind invitat de reprezentanţii BOR. În schimb, duminică, 25 noiembrie, la eveniment va fi prezent Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului.

Biserica Ortodoxă Română a anunţat că la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale va fi prezent Sanctitatea sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, lipsind de pe listă un invitat important: patriarhul Kirill al Moscovei. El a fost în vizită oficială în România în toamna anului trecut, prilejuită de aniversarea a 10 ani de la întronizarea Patriarhului României şi pentru a participa la evenimentele dedicate anului comemorativ dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. A fost prima vizită a unui patriarh rus în România după Revoluţie. 

La slujba de sfinţire a catedralei, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, nu a fost invitat şi patriarhul Kirill care, de altfel, a vizitat ţara noastră anul trecut. „Acum nu a mai fost invitat niciun alt patriarh în afara celui de Constantinopol. Va mai fi peste câţiva ani un moment al sfinţirii picturii catedralei, vor mai exista momente importante“, a spus Bănescu.

Între cele două feţe bisericeşti (Kirill al Moscovei şi Bartolomeu I) relaţiile s-au răcit după ce s-a produs schisma religioasă între Biserica Ortodoxă Rusă şi Patriarhia de la Constantinopol. Biserica Ortodoxă Rusă a hotărât întreruperea legăturilor sale cu Patriarhia de la Constantinopol, căreia îi reproşează că doreşte să recunoască o Biserică ortodoxă ucraineană independentă de Moscova.

Imagine indisponibilă

Sfinţirea clopotelor FOTO basilica.ro
 

Deocamdată, Biserica Ortodoxă Română a ales să meargă pe linia neutralităţii, însă analiştii spun că va trebui să se poziţioneze de-o parte sau de alta, atâta vreme cât de această problemă depinde soarta a mii de români din Ucraina.

Iată mesajul pe care l-a dat BOR după ultimul Sinod, care a avut loc la sfârşitul lunii octombrie: „Avându-se în vedere evoluţiile recente ale situaţiei bisericeşti din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluţie, păstrându-se unitatea de credinţă şi libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei.
 

Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate şi cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului şi a sinodalităţii la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viaţa Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar şi o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului şi credincioşilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulţirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog şi reconciliere a iubirii creştine fraterne, care oferă adevărata libertate“.

Ce mesaj a dat Biserica Ortodoxă Română în scandalul dintre Moscova şi Constantinopol. Decizia de care depinde soarta românilor din Cernăuţi
Ce mesaj a dat Biserica Ortodoxă Română în scandalul dintre Moscova şi Constantinopol. Decizia de care depinde soarta românilor din Cernăuţi

Patriarhul Kirill şi patriarhul Bartolomeu

Dr. Dorin Popescu, fost diplomat român la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo, crede că „va fi imposibil ca Biserica Ortodoxă Română să îşi mai poată păstra mult timp actuala sa poziţie, exprimată la ultimul Sinod, de neutralitate canonică şi de «chemare la dialog canonic». Ireversibilitatea procesului schismatic, anticipată de mine şi de experţi, este confirmată, iar adoptarea unei decizii de recunoaştere sau de nerecunoaştere a canonicităţii şi autocefaliei Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale extinse devine obligatorie din momentul acordării de autocefalie“.

Cum s-a produs schisma religioasă

Dr. Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House“ din Constanţa, fost diplomat român la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo, face o analiză a scandalului diplomatic dintre cele două biserici. 

La 13 noiembrie, a avut loc, la Kiev (la Lavra Pecerska), Sinodul extraordinar al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Rusiei, urmat de Soborul arhieresc, la care înalţii ierarhi au adoptat o decizie în 12 puncte. Soborul episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale a hotărât: ruperea legăturilor euharistice cu Patriarhia Constantinopolului (ca urmare a deciziei similare adoptată recent de către Patriarhia Rusă), neparticiparea Bisericii la procesele de autocefalie a viitoarei Biserici Ortodoxe ucrainene autocefale extinse întrucât „procesul autocefaliei este creat artificial, nu va genera o unitate religioasă reală în Ucraina şi va tensiona şi mai mult conflictele dintre popoarele Ucrainei“, refuzul schimbării numelui Bisericii în „Biserica Ortodoxă Rusă în Ucraina“, aşa cum au propus susţinătorii autocefaliei. Mai mult, în cazul adoptării unor decizii ale Radei Supreme privind schimbarea numelui acestei Biserici, „Biserica îşi va apăra dreptul de a-şi păstra acest nume cu toate mijloacele prevăzute de legislaţia Ucrainei şi de Convenţia Europeană privind drepturile omului”, arată Dorin Popescu.

Potrivit presei ucrainene, deciziile au fost susţinute şi semnate de către 82 de înalţi ierarhi prezenţi la Sobor, iar singurul care nu le-ar fi semnat este mitropolitul Simeon de Vinniţa. Imediat după Sinod, preşedintele Ucrainei a avut o convorbire telefonică tensionată cu mitropolitul Onufrie.

Preşedintele Ucrainei Petr Poroşenko nu a participat la lucrările Sinodului, deşi a fost invitat. În schimb, o întâlnire între acesta şi episcopii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Rusiei, planificată pentru ziua de 14 noiembrie, nu s-a putut desfăşura, deoarece ierarhii Bisericii au solicitat ca întâlnirea să aibă loc în spaţiile Bisericii (s-a propus Lavra Pecerska din Kiev, care aparţine acestei Biserici), iar şeful de stat a insistat asupra propunerii sale privind desfăşurarea întâlnirii la sediul “Casei Ucrainene” din Kiev.

În locul acesteia, preşedintele Poroşenko a desfăşurat o întâlnire cu uşile închise, la sediul “Casei Ucrainene”, cu o extrem de mică parte dintre ierarhii acestei Biserici, prioritar cei care susţin autocefalia Bisericii Ortodoxe ucrainene (presa ucraineană a menţionat ca participanţi la întâlnire doar trei nume – mitropolitul Alexandru de Hmelniţchi, arhiepiscopul Filaret şi mitropolitul Simeon de Vinniţa – ultimul este acreditat cu mari şanse de a deveni patriarh al noii Biserici Ortodoxe ucrainene autocefale extinse, mai ales avându-se în vedere relaţiile strânse ale acestuia cu preşedintele ucrainean).  

S-a stabilit, de asemenea, ca Sfântul Sinod extins al viitoarei Biserici Ortodoxe ucrainene autocefale extinse să aibă loc la Kiev, la 22 noiembrie. Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului organizează procesul de pregătire şi derulare a acestuia, pentru ca lucrările sale să respecte prevederile canonice necesare. 
 

Principalele aspecte problematice ale Sinodului extins privesc nivelul compromisului între Biserica Ortodoxă Ucraineană – Mitropolia Kievului (patriarh Filaret) şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (mitropolit Macarie), reprezentarea celor două biserici la viitorul Sinod extins şi în viitoarea Biserică Ucraineană autocefală unificată, numărul ierarhilor proveniţi din Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Rusiei (mitropolit Onufrie), numele noului patriarh, numele viitoarei Biserici autocefale şi recunoaşterea acesteia de către Bisericile ortodoxe din Europa aflate în comuniune (ulterior, vor fi probleme pe linia delimitării patrimoniului bisericilor din Ucraina aflate în schismă).

Este posibil ca noul patriarh să provină din rândul ierarhilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Rusiei care sprijină procesul autocefaliei (numele cel mai vehiculat este cel al actualului mitropolit de Vinniţa, care a refuzat să semneze hotărârile adoptate la recentul Sinod al Bisericii sale de la 13 noiembrie), pentru a spori încrederea acestei categorii de ierarhi în viitoarea Biserică Ortodoxă ucraineană autocefală, mai arată Dorin Popescu.
 

Patriarhul Bartolomeu şi-a început deja activitatea canonică în Ucraina, adresându-se credincioşilor ucraineni (în calitate de şef al „Bisericii-Mame”) şi promiţând acestora rezolvarea fără tensiuni a problemelor religioase privind înfiinţarea bisericii autocefale, subliniază Popescu. 

Evoluţiile din Ucraina sunt însoţite de intimidări, presiuni şi declaraţii ostile reciproce, spune fostul diplomat Dorin Popescu. Preşedintele Ucrainei a cerut Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Rusiei “să plece din Ucraina”, iar ierarhii acestei Biserici au semnalat preşedintelui Ucrainei presiuni din partea conducerii Bisericii pentru stoparea susţinerii, de către aceştia, a autocefaliei; totodată, ierarhii acestei Biserici care se opun autocefaliei declară că sunt supuşi unor presiuni fără precedent pentru a accepta autocefalia noii biserici, mai arată Popescu. 

catedrala neamului

Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului

Românii aşteaptă un semn de la BOR

În acest timp, s-a confirmat vizita în România a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, programată să înceapă la 23 noiembrie 2018. Mai mult, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, va oficia, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi ierarhi români, sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, la 25 noiembrie.
 

Totodată, la data sosirii în România a Patriarhului Ecumenic, se va fi desfăşurat deja, cu o zi înainte, Sinodul noii Biserici Ortodoxe ucrainene autocefale extinse (la care nu este exclusă chiar prezenţa, la Kiev, a Patriarhului Ecumenic), iar vizita la Bucureşti a Patriarhului Ecumenic va fi prima sa vizită după desfăşurarea Sinodului de constituire a Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale care va primi tomosul de autocefalie. 

În Ucraina trăiesc între 400.000 şi 500.000 de români, existând 134 de parohii româneşti. Românii de aici aşteaptă un răspuns de la Biserica Ortodoxă Română. Enoriaşii spun că nu le vor da drumul ucrainenilor în biserică ca să propage limba ucraineană. „Situaţia este atât de încordată, că am vorbit cu câţiva preoţi care au spus că în cazul în care cei din biserica lui Filaret vor fi foarte insistenţi, se poate ajunge la vărsare de sânge, pentru că ţăranul nu este profesor. El îşi apără credinţa“, spune academicianul Alexandra Cernov, din Ucraina, prezentă la Constanţa la evenimentul „Marea Unire de la Marea cea mare“.

Tabloul religios este imprevizibil în Cernăuţi, mai arată Alexandra Cernov. „Ar fi bine să ne păstrăm limba română în biserică. Dacă ne iau limba română din şcoală şi ne-o iau şi din biserică, ne ucrainizează foarte uşor. Ştiţi ce se poate întâmpla? Eu bănuiesc că, în momentul în care se termină tot procesul religios pe relaţia Constantinopol-Moscova-Kiev şi limba în bisericile româneşti va fi înlocuită cu cea ucraineană, foarte multe sate vor cere să treacă sub Patriarhia lui Daniel“, crede academicianul Cernov.

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite